Când și cum va fi ales viitorul papă la Vatican? Procesul poate dura peste 10 zile

Miercuri, la ora 16:30 (ora locală), cardinalii Bisericii Catolice vor intra în Capela Sixtină, izolați de lumea exterioară, pentru a participa la conclavul menit să desemneze noul Suveran Pontif.

Procesul este strict reglementat și poate dura de la câteva ore până la peste zece zile.

Cardinalii care urmează să îl aleagă pe viitorul papă în conclavul care începe miercuri la Vatican vor face acest lucru izolați în Capela Sixtină, într-un ciclu de sesiuni de vot alternate cu pauze, până când se va ajunge la un acord, transmite agenția EFE.

Conclavele recente au fost, în general, rapide: Papa Francisc a fost ales în 2013 la al cincilea tur de scrutin, Benedict al XVI-lea în 2005 la al patrulea, iar Ioan Paul al II-lea în 1978 la al optulea, cu toate că altele au durat mai mult, cum ar fi cel al lui Pius al XI-lea, în 1922, care a necesitat 14 sesiuni de vot.

Metoda de alegere a pontifului este reglementată până la ultimul detaliu în Constituia apostolică 'Universi Dominici Gregis' (1996) și în alte documente ale Vaticanului, iar în cazul în care se prelungește, sunt prevăzute o serie de pauze.

Scopul este acela de a accelera acordul, iar pentru acest lucru legislația le impune cardinalilor să voteze izolați în Capela Sixtină de patru ori pe zi: de două ori dimineața și de două ori după-amiaza.

Pașii pentru alegerea noului papă

Cardinalii își vor începe reuniunea miercuri după-amiază, izolați de restul lumii, începând de la ora locală 16:30 (14:30 GMT), urmând ca la scurt timp după aceea să aibă loc prima sesiune de vot.

Constituția, la articolul 74, prevede că, în cazul în care după trei zile de vot cardinalii „întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord cu privire la persoana aleasă”, sesiunile vor fi suspendate pentru o zi.

În timpul acestei pauze, cardinalii se vor putea dedica rugăciunii, discuțiilor libere și unei 'scurte exortații spirituale' ținute de cardinalul protodiacon.

În cazul în care conclavul va continua timp de mai multe zile, prima pauză ar urma să aibă loc duminică, după treisprezece sesiuni de vot nereușite (una miercuri după-amiază și câte patru joi, vineri și sâmbătă).

După acea pauză, conclavul va continua zilele următoare, cu cicluri de șapte sesiuni de vot și pauze.

În a șasea și a șaptea zi, cardinalii vor organiza încă șapte sesiuni de vot, iar dacă nu se ajunge la un acord, vor lua o altă pauză, în ultima după-amiază. Până atunci se vor acumula deja între 19 și 20 de sesiuni de vot.

Scrutinul va continua cu maximum șapte sesiuni de vot până în ziua a opta și a noua, până când numărarea voturilor va fi repetată de 26-27 de ori.

În cea de-a zecea și a unsprezecea zi, cardinalii vor vota de încă șapte ori. În acel moment, dacă nu au ales un nou papă, conclavul va atinge deja 34 de sesiuni de vot.

În acest caz, negocierile ar fi într-un impas, iar legislația Vaticanului propune o soluție radicală. După o zi dedicată 'rugăciunii, reflecției și dialogului', vor fi aleși cei doi cardinali cu cele mai multe voturi la scrutinul final. Ei nu își vor putea exprima preferința. Un cardinal va fi ales papă dacă se bucură de susținerea a cel puțin două treimi din numărul cardinalilor, în acest caz 89, deoarece numărul electorilor este de 133.

Alesul, însă, trebuie mai întâi să accepte numirea ca nou suveran pontif, lucru pe care poate alege să îl refuze.

Acest întreg proces, în conformitate cu protocolul strict al Vaticanului, trebuie să se desfășoare în condiții de maximă discreție, fără ca cei 133 de cardinali electori să poată părăsi Vaticanul.

Voturile vor fi arse după numărare într-o sobă deja instalată pentru această ocazie în Capela Sixtină, iar culoarea fumului va anunța lumii exterioare rezultatul: fumul negru va indica lipsa unui acord; fumul alb va preceda celebrul anunț „Hambemus papam” („Avem un papă”).

Momentele programate pentru anunțurile cu fum sunt în jurul orei locale 12:00 (10:00 GMT) și 19:00 (17:00 GMT).