Brexit.ro - Peste jumătate dintre români au aplicat pentru noul statut de rezidență

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 22.10.2019 - 11:53

Deși termenul expiră la 31 decembrie 2020, mulți conaționali plecați în Marea Britanie nu se informează suficient despre procedurile administrative ce trebuie îndeplinite

SHARE

Există două tipuri de statut, în cadrul „European Settlement Scheme“, pentru care românii din Marea Britanie pot aplica, până la 31 decembrie 2020, pentru a fi siguri că nu vor fi nevoiți să părăsească Regatul Unit după Brexit. 

Statutul de rezident permanent („settled status“) se acordă cetățenilor europeni care au avut reședința în
Marea Britanie pentru 5 ani de zile consecutiv sau mai mult.

Cu acest permis, ei își păstrează aceleași drepturi pe care le au și în prezent: de a munci, de a studia, de a beneficia de sistemul britanic de sănătate, de asigurări sociale, pe o perioadă nelimitată de timp.

Pentru statutul de pre-rezident permanent („pre-settled status“) sunt eligibili toți cetățenii europeni, care au avut reședința în Marea Britanie pentru mai puțin de 5 ani de zile consecutive.

Acestora li se va permite să rămână în Marea Britanie până la îndeplinirea termenului de 5 ani de zile, după care pot aplica pentru rezidență permanentă.

Acest statut nu se obține în mod automat. În baza lui, pot locui, munci, studia în Marea Britenie, beneficia de Sistemul Național de Sănătate, pot beneficia de asigurări sociale și pot închiria o locuință.

Perioada de implementare a „European Settlement Scheme“ începe la data retragerii Marii Britanii din UE și se va încheia în data de 31 decembrie 2020. Pe durata perioadei de tranziție, drepturile cetăţenilor europeni vor fi neschimbate, garantate şi protejate, cu condiția să se fi stabilit în Marea Britanie până la 31 decembrie 2020.

Cetățenii europeni și membrii familiilor acestora (inclusiv membrii de familie non-UE), care sosesc în Marea Britanie nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020,  va trebui să solicite noul statut de rezident (settled sau pre-settled).

Membrii familiei pot include: soți sau parteneri civili, parteneri de viață, copii, nepoți sau strănepoți cu vârsta până la 21 de ani, persoane sub tutelă/ aflate în grija cetățeanului EU rezident, cu vârsta de peste 21 de ani; părinți, bunici sau străbunici sub tutelă/ aflați în grija cetățeanului EU.

Copiii născuți ai unui părinte, care a obținut statutul „settled“ vor obține cetățenia britanică automat, iar copiii născuți ai unui părinte, care a obținut statutul „pre-settled“ vor fi eligibili pentru statutul „settled“ în mod automat.

În cazul scenariului „No deal“ nu va mai exista o perioadă de implementare. Doar persoanele care s-au aflat pe teritoriul Marii Britanii înainte de ziua Brexit vor putea să aplice pentru noul statut, până la data de 31 decembrie 2020.

Membrii apropiați ai familiei cetățenilor europeni (copii, soți, parteneri, bunici), vor putea să li se alăture în Marea Britanie post-Brexit, până în data de 29 martie 2022, cu condiția ca cetățeanul european să dețină statut pre-settled și relația cu membrul de familie să fi existat deja înainte de ziua Brexit și să fi avut continuitate.

Formalități administrative

Peste 200.000 de români din Marea Britanie au aplicat deja pentru obținerea statutului „settled“ și „pre-settled“, din 30 martie 2019 și până la 9 octombrie 2019, majoritatea cererilor fiind deja soluționate.

Comunitatea românească este a doua în clasamentul depunerii solicitărilor pentru statut, după cea poloneză, dar înaintea celei italiene.

În Regatul Unit sunt înregistrați oficial 433.000 de români, co-naționalii noștri reprezentând a doua comunitate ca mărime din Marea Britanie.

Numărul românilor este, cu siguranță, mult mai mare. Estimările neoficiale depășesc cifra de 500.000 de persoane.

Numărul rezidenților români a crescut de la 83.000 la 411. 000 între anii 2016-2017, fiind cea mai mare creștere înregistrată de imigranții dintr-o singură țară.

Potrivit cifrelor furnizate de autoritățile britanice din domeniul imigrației, majoritatea românilor au vârsta între 16 și 64 de ani. E lucrează în construcții, hoteluri și restaurante, administrație publică, sistemul de sănătate și de educație.

Comunitatea românească a avut cea mai mare creștere dintre
comunitățilede imigranți


Cea mai mare comunitate din Marea Britanie este cea poloneză (1.000.000 de persoane, în 2017), pe poziția a treia sunt irlandezii (350.000), pe patru sunt indienii (346.000), iar pe poziția a cincea sunt italienii (297.000).

Până în prezent, 1.860.200 de cetățeni europeni, din totalul de peste 3 milioane care trăiesc în Marea Britanie, au aplicat pentru statutul „settled“ sau „pre-settled“. Românii reprezintă 15% din ei.

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, le-a recomandat în mai multe rânduri românilor aflați în Marea Britanie să aplice pentru noul tip de rezidență.    

„Vreau să precizez de la început că nu s-a schimbat absolut nimic. Autoritățile britanice au dat asigurări publice că procedura prin care vor fi protejate drepturile cetățenilor UE aflați în UK la data Brexit-ului va continua în termenii stabiliți.

Citește dosarul integral Brexit.ro

 

Ce se întâmplă cu românii din Marea Britanie

„Ai actele în regulă, poți să stai liniștit“

„Dacă în Occident va fi criză, îți dai seama cum va fi în România?“

„Mica Românie“ din nord-estul Londrei

Românii din Regatul Unit nu vor să revină acasă

Încetarea liberei circulații nu înseamnă că cetățenii români nu vor mai putea intra în Marea Britanie. De la data Brexit-ului, cetățenii români vor putea ca și până acum să intre și să iasă din Marea Britanie, pe baza cărții de identitate sau a pașaportului fără să aibă nevoie de viză.

Acest lucru va fi valabil însă doar pentru vizite scurte și cetățenii români vor putea rămâne în Marea Britanie pentru o perioadă de până la trei luni.

Cetățenii UE, care doresc să rămână mai mult de trei luni va trebui să aplice, înainte de sfârșitul acestei perioade, pentru permisul European Temporary Leave to Remain.

Acesta este un permis de 36 de luni, care nu poate fi extins și care oferă dreptul de a lucra si de a studia“, a spus Mihalache, citat de Hotnews.ro.

Imigrație pe puncte

Cetățenii europeni care vor sosi în Regatul Unit după data ieșirii din Uniunea Europeană, nu vor putea aplica pentru aceste tipuri de statut, în cazul unui Brexit fără acord.

Ministrul britanic de Interne, Priti Patel, a prezentat public o politică de imigrație dură, pentru perioada post- Brexit. În discursul său la Conferința anuală a Partidului Conservator, de la Manchester, Patel a anunțat că va opri libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi va introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte ca în Australia.

„În calitate de secretar de Interne, în acest moment definitoriu din istoria țării noastre, am o responsabilitate deosebită când vine vorba de a prelua controlul.

Premierul britanic Boris Johnson își ia avânt să scoată țara din UE, dar s-ar putea să mai dureze

Trebuie să punem capăt liberei circulații a oamenilor o dată pentru totdeauna. În schimb, vom introduce un sistem australian de imigrație bazat pe puncte.

Unul care funcționează în interesul Marii Britanii. Unul care îi atrage pe cei mai buni. Unul care îi sprijină pe oamenii de știință remarcabili, pe cei mai buni academicieni și pe oameni de frunte în domeniile lor. Și unul care este sub controlul Guvernului britanic“, a spus Patel.

Sistemul australian de imigrație a fost conceput pentru a permite admiterea imigranților, pe care guvernul îi consideră capabili să contribuie la economie și care vor completa deficiențele de competențe.

Ceață britanică

„Care va fi soarta cetăţenilor UE din Marea Britanie după Brexit?“. O întrebare pe care „Deustche Welle“- secția română, o pune chiar în titlul unei analize dure referitoare la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. O analiză în care concluzia principală este că foarte multe lucruri sunt în ceață.

Jurnaliștii se întreabă ce se va de dreptul la libera circulaţie a cetăţeni UE? Nu este foarte clar. Ei îl critică pe premierul Boris Johnson pentru că refuză un acord cu Uniunea Europeană şi propune negocieri post-Brexit - propunere pe care o resping categoric toate celelalte 27 de state ale Uniunii.

„Johnson face presiuni şi recurge la şantaj. El a semnalizat deja că nici nu se gândeşte să îndeplinească obligaţiile financiare ale Londrei faţă de UE, în cazul în care comunitatea europeană nu răspunde cererilor sale. În plus, este de aşteptat ca, de la finele lunii octombrie, cetăţenii UE să întâmpine dificultăţi la frontiera cu Marea Britanie“, scrie DW.

Dacă se va ajunge la un Brexit fără acord, cetăţenii UE nu vor mai dispune de dreptul la libera circulaţie. Această măsură nu îi va afecta, însă, pe cetăţenii UE care trăiesc deja în Marea Britanie.

Citește dosarul integral Brexit.ro

 

Ce se întâmplă cu românii din Marea Britanie

„Ai actele în regulă, poți să stai liniștit“

„Dacă în Occident va fi criză, îți dai seama cum va fi în România?“

„Mica Românie“ din nord-estul Londrei

Românii din Regatul Unit nu vor să revină acasă

„Mulţi se tem totuşi că va fi greu de stabilit foarte clar cine intră în prima şi cine în a doua categorie. O purtătoare de cuvânt de la Londra a precizat că o astfel de reglementare s-ar afla în prezent în lucru“, punctează jurnaliștii.

Ei avertizează că „nu e foarte limpede e cum vor distinge grănicerii între cetăţenii UE cu drept de şedere şi cei fără acest drept“, din moment ce „în Marea Britanie nu există obligativitatea înregistrării la autorităţile de resort.“

Reprezentanții ONG-ului „3 milioane“, care se luptă pentru drepturile cetăţenilor UE din Marea Britanie, susțin că, în cazul unui Brexit fără acord, persoanele care nu s-au înregistrat încă ar putea avea probleme.

„De exemplu pentru că n-ar putea dovedi angajatorului, proprietarului de locuinţă sau serviciului de sănătate că se află regulamentar în ţară. Până acum orice persoană din spaţiul comunitar putea să se stabilească fără probleme în Marea Britanie“, susțin ei.

Informații despre obținerea rezidenței găsiți aici.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.