Alianța „NATO” a lui Putin moare sub greutatea războiului în Ucraina. Suntem mici, dar vrem respect

Alianța „NATO” al lui Putin moare sub greutatea războiului din Ucraina, aliații asiatici ai liderului de la Kremlin fiind din ce în ce mai nemulțumiți să fie asociați cu acesta.

Președinți din  Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) și Comunitatea Statelor Independente (CSI), formate din state post-sovietice, au călătorit în Rusia într-o „vizită de lucru” - potrivit declarațiilor oficiale - în perioada 8-9 mai, care a coincis cu parada de Ziua Victoriei războiului 1941-1945, sărbătorită de Kremlin la 9 mai.

Alianța „NATO” a lui Putin moare sub greutatea războiului din Ucraina

Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, care nu a fost niciodată atât de puternică sau de coerentă pe cât și-ar fi dorit Rusia, a scârțâit din ce în ce mai mult de când Rusia și-a lansat invadarea Ucrainei, au declarat experții pentru Insider.

Unii dintre membrii săi au exprimat obiecții publice fără precedent împotriva lui Putin, iar experții spun că aceștia se tem că Rusia nu mai poate oferi protecția promisă, având în vedere performanța militară slabă a Rusiei în războiul pe care l-a declanșat în Ucraina. 

Unii chiar se tem că ar putea deveni „ținte” ale armatei ruse. 

Jaroslava Barbieri de la Universitatea din Birmingham, expert în Rusia și statele post-sovietice, a declarat pentru Insider că CSTO a fost „o încercare de a imita NATO, dar în spațiul post-sovietic”.

Citește și: SUA dotează, în premieră, avioanele cu bombe care distrug buncăre. Nimeni nu mai e sigur sub pământ

Pe măsură ce Putin a devenit mai izolat de la invazia Ucrainei din februarie 2022, membrii CSTO sau cei câțiva aliați rămași, sunt speriați pentru că economiile lor se bazează în mare măsură pe Rusia, supusă acum unor sancțiuni drastice.

Pe lângă Rusia, CSTO este formată din Armenia, Kazahstan, Belarus, Kârgâzstan și Tadjikistan, toate cândva făceau parte din Uniunea Sovietică.

Citește și: România se înarmează cu drone Bayraktar de 321.000.000 $. Au distrus tancurile lui Putin în Ucraina

Președintele Tadjikistanului i-a cerut lui Putin în octombrie să arate mai mult respect, în ciuda dimensiunii mici a țării sale, în legătură cu presiunile generate de războiul din Ucraina.

„Da, suntem națiuni mici, nu suntem 100-200 de milioane, dar avem istorie, cultură, iubim, vrem să fim respectați”, a spus Emomali Rahmon. 

El s-a plâns, de asemenea, că națiunile mai mici „nu au fost niciodată tratate ca niște parteneri strategici”. 

„Fără supărare”, a spus el, „dar vrem să fim respectați!”

Rahmon i-a cerut lui Putin să nu trateze țările din Asia Centrală ca și cum ar fi încă parte din fosta Uniune Sovietică.

Tadjikistanul, care este dependent din punct de vedere economic de Rusia, nu s-a pronunțat în legătură cu războiul, dar a primit ruși care fugeau de recrutare pentru a lupta în Ucraina.

Kazahstanul caută legături mai strânse cu Occidentul și a respins cererea Rusiei de a trimite trupe la începutul invaziei. În schimb, a trimis avioane pline de ajutor umanitar în Ucraina.

Poziția oficială a țării este de a cere încetarea focului, dar niciun oficial din țară nu și-a exprimat sprijinul pentru războiul lui Putin.

Și prim-ministrul Armeniei a criticat eficiența CSTO în fața lui Putin și s-a distanțat de liderul de la Kremlin la o fotografie de grup a liderilor alianței în noiembrie.

Armenia și Kazahstanul au votat în favoarea unei rezoluții ONU care a acuzat în aprilie „agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei”, iar Armenia a apelat la Franța pentru ajutor în conflictul regional după ce nu a primit răspunsul dorit de la CSTO.

Lukașenko, suspect de tăcut la parada de 9 Mai

Peter Frankopan, un expert în istoria Rusiei și a Balcanilor la Universitatea Oxford, a declarat pentru Insider că țările CSTO sunt nemulțumite de Rusia, iar statutul lui Putin în fața lor a suferit o „retrogradare”.

Președinții din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan și prim-ministrul armean s-au reunit pentru a participa la festivitățile de Ziua Victoriei de la Moscova, pe 9 mai.

Lukașenko, care este cel mai vocal în a-l susține pe Putin în războiul din Ucraina, a revenit imediat la Minsk după parada militară organizată la Moscova, fără să aștepte încheierea tuturor sărbătorilor.

După paradă, Putin a ținut un mic dejun informal cu invitații la paradă, dar nu au existat fotografii sau videoclipuri cu Lukașenko.

Lukașenko a sosit la Minsk pentru a participa la sărbătorile Zilei Victoriei, dar nu a ținut niciun discurs.