China va încerca să reunifice Taiwanul pe cale paşnică, dar nu va ''renunţa niciodată la folosirea forţei'' dacă va fi necesar, a declarat preşedintele Xi Jinping duminică, în timpul unui prim discurs la congresul Partidului Comunist Chinez (PCC) care se desfăşoară la Beijing, transmit AFP şi Reuters.
''Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare". ''Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez însuşi şi (trebuie) să fie rezolvată doar de poporul chinez". ''Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată", a declarat preşedintele Chinei, condamnând orice "separatism şi interferenţă" străină în această chestiune, relatează Agerpres, citând AFP.
China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu şi îşi reafirmă în mod regulat intenţia de a reunifica insula, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul, scrie Reuters.
Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre de război în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus.
Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat că războiul între Taiwan şi China ''nu este absolut deloc o opţiune'' şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul.
China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o o separatistă.
Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul "o ţară, două sisteme", aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public, potrivit sondajelor de opinie.
Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său de duminică, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.
Citește și: „Revoluția“ monoposturilor de Formula 1 continuă în 2023. Ce inovații vom avea
Xi Jinping şi-a apărat campania anticorupţie, despre care criticii îl acuză că o foloseşte pentru a-şi doborî rivalii
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi-a apărat ofensiva anticorupţie în faţa celor aproximativ 2.300 de delegaţi adunaţi în uriaşul Palat al Poporului, în Piaţa Tiananmen din Beijing, la cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC) care a început duminică.
Xi Jinping, în vârstă de 69 de ani, a urcat pe podium fiind ovaţionat în picioare şi aplaudat fără rezerve de delegaţi. El a ţinut un discurs de mai bine de o oră şi jumătate în care a subliniat importanţa congresului într-un moment pe care l-a descris ca fiind "critic" pentru ţară şi partid, trecând în revistă ultimii cinci ani şi stabilind foaia sa de parcurs pentru următorii cinci.
El a spus că ultimii cinci ani au fost "extraordinari" şi că PCC a stabilit "strategii" pentru a face faţă unor "schimbări care nu s-au mai văzut în lume de peste un secol", relatează EFE. Xi a subliniat "descoperirile tehnologice" şi "inovaţia" ţării în diferite industrii, calificând drept "istorice" progresele economiei chineze din ultimul deceniu.
În discursul său, liderul chinez şi-a apărat campania anticorupţie, ca răspuns la criticii care îl acuză că o foloseşte pentru a-şi doborî rivalii şi a-şi consolida puterea.
''Lupta împotriva corupţiei a obţinut o victorie covârşitoare şi a fost consolidată într-o manieră cuprinzătoare, eliminând pericolele grave latente în cadrul partidului, al statului şi al armatei", a declarat el, citat de AFP.
Potrivit cifrelor oficiale, cel puţin 1,5 milioane de persoane au fost sancţionate în cadrul campaniei, pe care Xi a început-o când a venit la putere în 2012 pentru a înlătura "tigrii" (înalţi funcţionari) şi "muştele" (funcţionari mărunţi) care erau avizi de mită. Ofensiva s-a accelerat odată cu apropierea Congresului.
''Interferenţa străină" a ocupat un loc important în discurs: "Pe fondul schimbărilor drastice de pe scena internaţională, am fost puternici şi am dat dovadă de spirit de luptă pentru a ne proteja demnitatea şi interesele. Suntem bine poziţionaţi pentru a ne continua dezvoltarea şi pentru a ne asigura securitatea".
Liderul suprem Xi Jinping, pe urmele lui Mao Tse-tung
Partidul Comunist Chinez s-a reunit pentru a-l încorona din nou pe Xi Jinping. Liderul de la Beijing şi-a apărat ferm politica drastică de luptă împotriva COVID-19 în deschiderea congresului Partidului Comunist Chinez (PCC) duminică, care ar trebui să îi confere al treilea mandat, istoric, în fruntea ţării peste o săptămână, comentează AFP.
În absenţa vreunei lovituri de teatru, această nouă încoronare, care ar trebui să aibă loc pe 23 octombrie a doua zi după încheierea congresului, îl va face cel mai puternic lider de la întemeietorul regimului, Mao Tse-tung (1949-1976).
Cel de-al 20-lea Congres al PCC intervine "într-un moment critic în care întregul partid şi oamenii de toate etniile sunt angajaţi pe drumul spre construirea unei ţări socialiste moderne", a spus Xi în discursul său de deschidere în faţa celor aproximativ 2.300 de delegaţi adunaţi în uriaşul Palat al Poporului, în Piaţa Tiananmen din Beijing.
Ajuns la tribună sub aplauzele zgomotoase, Xi Jinping, 69 de ani, a început să facă bilanţul ultimilor cinci ani şi să-şi prezinte foaia de parcurs pentru următorii cinci, în cadrul unui discurs aşteptat să fie fluviu: cel din 2017 a durat trei ore şi jumătate.
El a criticat "forţele externe" care se amestecă în Taiwan, o insulă pe care regimul chinez o consideră a fi teritoriul său. El a mai spus că Hong Kong-ul a trecut "de la haos la guvernare" după preluarea sub un control strict de către Beijing a teritoriului unde au avut loc proteste uriaşe pro-democraţie în 2019.
Dar, în timp ce una dintre principalele întrebări se referea la menţinerea unor măsuri sanitare stricte pentru a lupta împotriva pandemiei de coronavirus - strategia "zero Covid" inseparabilă de preşedintele chinez -, Xi a afirmat că China a privilegiat vieţile omeneşti mai presus de orice.
China "a protejat la nivel înalt siguranţa şi sănătatea oamenilor şi a obţinut rezultate pozitive semnificative prin coordonarea prevenirii şi controlului epidemiei cu dezvoltarea economică şi socială", a spus el.
Această politică a întărit controlul social asupra cetăţenilor chinezi, ale căror mişcări sunt acum înregistrate informatic, în această ţară deja criticată pe scena internaţională pentru încălcarea drepturilor omului.
Închiderea aproape completă a ţării faţă de restul lumii şi lockdown-urile repetate au pus capăt creşterii care anul acesta ar urma să fie cea mai slabă din ultimele patru decenii, excluzând perioada COVID-19.
Dacă presa oficială a insistat săptămâna aceasta că orice rabat în faţa virusului ar fi fost "iresponsabil", costul economic al acestei strategii şi nemulţumirea populară pe care o suscită sunt de netăgăduit.
O furie care depăşeşte uneori reţelele sociale: în această săptămână şi în ciuda măsurilor de securitate întărite în capitală, un bărbat a atârnat două bannere ostile liderului chinez şi politicii zero Covid pe un pod din Beijing.
Unul lansa un apel cetăţenilor să intre în grevă şi să-l înlăture pe "dictatorul perfid Xi Jinping".
Nimic care să-i deranjeze pe cei aproximativ 2.300 de delegaţi, veniţi din toate provinciile şi unii îmbrăcaţi în ţinutele lor tradiţionale, care vor desemna până sâmbăta viitoare noul Comitet Central, un fel de parlament al partidului cu aproximativ 200 de membri, al cărui birou politic alcătuit din 25 de persoane reprezintă organul decizional.
În realitate, ei nu vor valida decât deciziile luate în amonte de diferitele facţiuni ale partidului: de altfel, aşa a venit Xi Jinping la putere în 2012, ales ca om de compromis între facţiuni înainte de a-şi impune stăpânirea de-a lungul anilor, în special printr-o formidabilă campanie anticorupţie care i-a permis să-şi îndepărteze rivalii.
Un punct crucial va fi componenţa viitorului Comitet Permanent, acest grup de şapte sau nouă personalităţi aflate la cel mai înalt vârf al puterii.
Xi nu ar urma să lase loc unui posibil succesor pentru că "nu vrea ca cineva să-i sufle în ceafă", consideră cercetătorul Jean-Pierre Cabestan, cu sediul în Hong Kong şi asociat cu think tank-ul francez Asia Center.
Specializat în economie şi politică chineză, cabinetul de consultanţă MacroPolo se aşteaptă, de altfel, ca Xi Jinping să formeze acest comitet "cu un ochi deja îndreptat dincolo de 2027".
