O biserică fortificată din Transilvania, ce datează încă din anul 1504, stă să cadă. Turnul clopotniţă prezintă crăpături, iar din el se desprind cărămizi. Tavanul de deasupra altarului nu mai există, s-a prăbușit.
Cine putea avea „carnet de șmecher” în România? Povestea cuvântului are o istorie izvorâtă din întâmplări de acum două secole. Cum semnificația inițială a acestuia s-a schimbat, s-a ajuns ca, în România, să apară chiar și un document care îți atesta „șmecheria”.
Un cercetător științific de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române a realizat un studiu al antroponimiei în Transilvania medievală, cu accent pe numele românești și germane. Cercetarea urmărește numele proprii purtate de sași și români.
Deputatul PNL Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, a afirmat, într-un comunicat, că „saşii continuă să contribuie în chip pozitiv la propășirea” României.
Imagini cu un monument închinat eroilor din Primul Război Mondial, din comuna Zagăr, Mureș, au scandalizat opinia publică: menționează doar numele românilor căzuți la datorie, șașii fiind trecuți la grămadă, anonimi.