Demonstrații de forță. Armată consolidată. Aliați de conjunctură. Reinterpretarea istoriei. Totalitarism 2.0. Dar, mai ales, o tabără occidentală divizată. Iată ingredientele ridicării Chinei.
Alexander Lukașenko
Alexander Lukaşenko a câştigat alegerile prezidenţiale cu 86,82% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare, a anunţat preşedintele Comisiei Electorale Centrale din Belarus, Igor Karpenko, potrivit TASS.
Parchetul din Belarus a cerut luni 19 ani de închisoare pentru opozanta aflată în exil Svetlana Tihanovskaia, judecată în contumacie din ianuarie în această fostă republică sovietică, în mijlocul unei campanii de reprimare a oricăror voci critice la adresa regimului Lukaşenko.
Din 24 februarie 2022, până acum, Moscova a tot repetat legenda conform căreia în Ucraina se confruntă cu NATO, fără de care armata Ucrainei nu ar fi făcut față forței expediționare ruse trimise pentru revenirea acestei ex-republici sovietice sub comanda Kremlinului.
Nu este vorba doar despre strângerea șurubului de către Moscova și Minsk. De fapt, pe măsură ce întăresc represiunea internă, aceste regimuri devin surse de instabilitate regională. Deturnarea, la 23 mai, a avionului Ryanair de către autoritățile din Belarus, a fost decisivă.
Kremlinul nu dă semne că ar renunța vreo clipă la armele dezinformării. Nici măcar în ce privește Covid-19, deși se curmă vieți. Din perspectiva organismelor de dezinformare pro-Kremlin, totul este foarte simplu: avem de-a face cu un un atac masiv al Occidentului asupra Rusiei.
Mii de manifestanți s-au adunat din nou în capitala belarusă, sâmbătă, pentru a protesta împotriva realegerii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, a transmis AFP.
Mitropolitul Pavel, şeful Bisericii ortodoxe din Belarus, i-a cerut vineri preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, să pună capăt violenţelor de pe străzi după alegerile prezidenţiale contestate de duminica trecută, informează Reuters citată de Agerpres.
