Bacalaureatul trebuie analizat din perspectiva cifrelor. Vestea foarte proastă este că numărul celor care au fost prezenți la examen a scăzut într-un ritm accelerat.
În 2010, s-au prezentat la examenul de bacalaureat 202.000 de elevi. Anul acesta, s-au prezentat doar 126.999. Vorbim de o scădere a prezenței la examen de aproape 40%.
În 2010, au luat bacalaureatul 110.000 de elevi, iar, un an mai târziu, 101.000. În 2012, un număr de 112.000 elevi au luat bacalaureatul, iar, în 2013, cu 6.000 mai mulți. Apoi, cu o singură excepție (anul 2015), numărul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat a fost sub 100.000 de elevi.
În anul 2021, după contestații, numărul elevilor care au luat bacalaureatul a fost 88.000 de elevi. Față de acum un deceniu, procentul celor care nu au luat bacalaureatul a fost mai mic cu 20%.
În concluzie, într-un deceniu, prezența la bacalureat a scăzut cu 38%, dar elevii s-au pregătit mai bine și au reușit să oprească declinul promovării examenului de clasa a XII-a la 20%.
Unul din trei elevi a fost mereu sărac
„Scăderea ratei de participare la educația formală începe încă din clasa a VIII-a, când liceele atrag doar 80% dintre absolvenții de gimnaziu, iar părăsirea școlii este pronunțată deja în timpul învățământului secundar superior, în ciuda unei ușoare scăderi înregistrate în ultimii ani.
Problemele din sistemul de educație sunt influențate de realitățile sociale generale din România. România are o rată ridicată de sărăcie în rândul copiilor, un număr deosebit de mare de nașteri în rândul mamelor adolescente (circa 20.000 pe an), dar și probleme sociale generate de impactul migrației circulare asupra familiilor“, se arată în proiectul „România Educată“ asumat de Guvernul României.
Datele de la INS arată că sărăcia a fost un factor constant, care a determinat părăsirea școlii. În rândul tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, rata sărăciei nu a coborât niciodată sub 30%.
În 2004, procentul a fost de 33% și el s-a menținut stabil până în 2014, când a existat un vârf al sărăciei (39%), pentru ca procentul să revină la 30% în 2019.
Scăderea performanței la bacalaureat din ultimii ani nu se datorează neapărat sărăciei, un fenomen cu un nivel constant în ultimii 17 ani.
Nici jumătate din elevii din clasa I nu iau bacalaureatul
„România și-a ratat țintele asumate în cadrul strategiei Europa 2020 pentru părăsirea timpurie a școlii (15,3% în 2019 vs. 11,3% țintă asumată)“, citim în „România Educată“.
Un calcul ce are la bază tot datele de la INS arată că doar 40% din copiii care au intrat în școală în clasa I au ajuns să dea bacalaureatul anul acesta.
În 2003, s-au născut un număr de 212.459 de copii. INS consemnează 208.062 de copii care aveau vârsta de 7 ani în 2010.
Dintr-un motiv sau altul (deces, migrație) 4.400 de copii nu au mai ajuns în clasa I (2%).
În anul 2021, generația născută în 2003 ar trebui să aibă vârsta de 18 ani și să dea bacalaureatul. Din această generație, în care s-au născut 212 mii de copii, au luat bacalaureatul 88.000, deci doar 41%.
Dacă îi raportăm la elevii din generația 2003 care au ajuns în clasa I, au luat bacalaureatul 43%.
Cum s-a ratat Bacul pe regiuni
Promovarea la bacalaureat poate fi analizată și regional. Cel mai mare declin s-a produs în centrul țării care, față de 2010, a pierdut aproape 3.000 de aboslvenți, adică 25%.
Oltenia a pierdut 2.300 de absolvenți (în jur de 20%). În zona de nord-vest (Transilvania) declinul a fost de 2.700 de absolvenți, ceea ce reprezintă o scădere cu 17%. Muntenia a avut cu 1.000 de absolvenți mai puțin (declin de 7%).
Au existat regiuni care și-au conservat numărul de absolvenți. În Moldova au luat bacalaureatul cu doar 500 de elevi mai puțin (sub 3%), iar în București-Ilfov scăderea a fost de numai 2%.
Comparația s-a făcut cu anul 2018 (ultimul pentru care INS prezintă statistici regionale). În 2018, au luat bacalaureatul un număr de 86.000 de elevi, asemănător cu anul 2021.
Statistici amestecate pe județe
Județele cu cele mai mare venituri au avut și cele mai bune rezultate la bacalaureat, așa cum se vede din harta realizată de Newsweek România.
București, cu cel mai mare venit lunar mediu brut (6.666 lei), are și un număr mare de absolvenți (80%). Statistica include doar elevii prezenți la bacalaureat din generația curentă.
Lucrurile stau foarte bine la Cluj (84% promovați), cu un venit mediu brut de 5.561 de lei, Sibiu (81%), peste 4.900 lei venit brut, Iași (81% promovați la un venit de 5.000 lei).
Surprinde plăcut Brăila, cu 80% promovați la un venit brut de sub 4.000 lei.
Într-un județ unde nu se câștigă atât de rău, precum Giurgiu (4.300 lei), au promovat doar 57% dintre elevi.
Au fost și județe sărace care au obținut un procent mai redus de promovare.
În Teleorman, unde câștigul mediu este 3.800 lei, au promovat 58%.
O concluzie greu de tras
Este evident că tot mai puțini elevi ajung să dea bacalaureatul și mai puțini îl iau.
Dincolo de o stare de sărăcie din care o treime dintre copii nu a ieșit niciodată, migrația și politicile sociale slabe depopulează școala românească.
Anual, peste 200.000 de români pleacă din țară, în timp ce primăriile nu mai acordă burse sau, în cel mai fericit caz, le micșorează.
În plus, „masa caldă“, un stimulent pentru multe familii să își trimită copiii la școală, e un eșec.
