STUDIU Elevii români se tem mai mult de școala online decât părinții lor. Cum e în alte zece țări

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 19.11.2020 - 13:08

Părinții din România ar fi dorit mai mult ajutor pentru îndrumarea școlară a copiilor lor, în timpul cursurilor online, arată un studiu realizat de Centrul de Cercetare al Comisiei Europene. În schimb, 75% dintre elevi s-au adaptat rapid la noul sistem, de învățare la distanță.

SHARE

Studiul a fost realizat de către Centru Comun de Certare al Comisiei Europene printre părinți și elevii aflați la finalul ciclului primar și liceal (10-18 ani) în 9 țări ale UE (Austria, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Slovenia și Spania), plus Elveția și Norvegia.

Cercetarea sociologică confirmă faptul că școlarizarea la distanță a oferit copiilor oportunitatea de a dobândi noi abilități de folosire a tehnologiilor digitale. Dar, în egală măsură, a confirmat și faptul că mediul familial poate influența modul în care copiii au încredere în capacitățile față de activitățile de învățare online.

Cel mai prost stau, la acest capitol, elevii care provin din familii sărace, care au mai puțină încredere în abilitățile lor de învățare online. Acest lucru este valabil în toate cele 11 țări incluse în cercetarea realizată în vara anului 2020, în colaborare cu cercetători din fiecare țară participantă.

Jumătate din timpul pe care copiii l-au petrecut în fața calculatorului, de la debutul pandemiei de coronavirus, a fost pentru activități de învățare digitală. Aproape toți copiii au reușit să desfășoare unele activități legate de școală folosind tehnologii digitale și mulți au declarat că platformele de comunicare le-au fost furnizate chiar de către unitățile școlare. 

Cercetarea arată însă diferențe mari în ceea ce privește modul în care copiii au putut interacționa cu profesorii lor în activitățile de învățare și cât de des au fost copiii în contact cu profesorii lor prin mijloace online.

Elevii români nu stă deloc rău la acest capitol: 75% sau mai mulți dintre copiii din Italia, Norvegia, Portugalia și România au declarat că au avut interacțiuni zilnice online cu profesorii lor în timpul starii de urgență impusă de Covid-19 în primăvara anului 2020, potrivit cercetării „Cum au gestionat familiile școlarizarea la distanță, în timpul blocajului impus de Covid-19 în primăvara anului 2020”. 

Mai prost stau Franța, Irlanda, Spania și Elveția  (între 50-75%) și Germania, Austria și Slovenia (între 34-41%).

Unii copii au raportat contacte foarte rare cu profesori fără acces la activități online, cel mai rău stând la acest capitol Irlanda.

 

Părinții au nevoie de ajutor

Mulți elevi au raportat o creștere a volumului de muncă din cauza activităților școlare la distanță.

Peste 80% dintre părinții din România, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia și Slovenia ar fi dorit ca școala să ofere copiilor posibilitatea de a avea o mai bună interacțiune online cu colegii lor.

De asemenea, părinții din România ar fi dorit ca ideile pentru activități extracurriculare care trebuie făcute acasă să vină dinspre școală. Asta în condițiile în care doar o treime dintre ei au abilități digitale de bază și peste nivelul de bază.

Cel mai bine stau la acest capitol Austria, Norvegia, Germania și Elveția, unde peste 75% dintre adulții au abilități digitale de bază și peste nivelul de bază.

Famiile au simțit, de asemenea, nevoia de orientări mai bune din partea școlilor sau autorităților educaționale. Mai mult de două treimi dintre părinții din toate țările participante au răspuns că au nevoie de îndrumări cu privire la modul de sprijinire a copiilor cu activități de educație la distanță și teme.

Aproximativ trei sferturi dintre părinții respondenți din România, Portugalia, Irlanda și Spania ar avea nevoie, de asemenea, de îndrumări cu privire la modul de susținere psihologică a copilului în timpul închiderii școlilor.

În plus, un număr mare de părinți au solicitat diferite tipuri de consiliere/ sprijin psihologic pentru copilul lor sau chiar întreaga familie, în special în Spania, România, Portugalia, Irlanda și Italia.

 

Școala online, prin telefon în România

În Slovenia (63%) și Portugalia (51%), elevii au declarat că se confruntă cu o sarcină școlară mai mare decât înainte de blocare. Între 30-45% dintre copiii din Austria, Franța, Germania, România și Spania au raportat o creștere similară a volumului de muncă.

În schimb, în ​​Irlanda, Italia și Norvegia, aproximativ jumătate dintre copii au raportat că au o sarcină de muncă mai mică.

În medie, 18-32% dintre copiii din Europa nu au perceput o diferență în volumul lor de muncă în comparație cu ceea ce aveau înainte de „lockdown”, când școala se făcea fizic.

Au existat, uimitor, în fiecare țară, și un număr mic de copii care au spus că nu au nicio activitate școlară din cauza focarului Covid-19.

Majoritatea cursanților, de la 60% în Germania la 94% în Slovenia, au raportat că au folosit instrumente de videoconferință (de exemplu, Zoom, Microsoft Teams, Hangouts, Skype).

Mulți cursanți (de la 53% în Franța la 92% în Norvegia) au raportat, de asemenea, că au o folosit platformă de învățare digitală oferită de școala lor.

Chiar și apelurile telefonice au fost folosite pentru cursurile școlare, după cum au declarat mai mult de jumătate dintre respondenți în Austria, Italia, Norvegia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Elveția.

Mai mult de jumătate dintre părinții din toate țările care au răspuns la studiu au precizat că au folosit materiale și exerciții de învățare online gratuite, cum ar fi înregistrări video și teste online,.

Programele sau cursurile de învățare online gratuite au fost folosite de 34% dintre părinții din Italia și Portugalia până la aproximativ 50% în Germania, Irlanda și Elveția.

Alte materiale de învățare non-digitale, cum ar fi cărțile și televizorul, au fost, de asemenea, populare în Franța, Italia, Norvegia, Slovenia și Spania.

Doar între 17% și 29% dintre copii au precizat că au apelat la conținutului digital plătit. În general, părinții copiilor mici (10-12 ani) s-au angajat mai mult în activități educaționale complementare sau au oferit copilului lor mai mult material educațional complementar decât acei părinți cu elevi în clase mai mari.

Elevii români s-au adaptat la școala online. Copiii, mai îngrijorați decât părinții lor

Copiii participanți au arătat, de asemenea, atitudini pozitive față de activitățile de învățare online și propriile capacități de a face față noului sistem, de la distanță. 

Peste 75 dintre copiii din România și Norvegia au au învățat rapid cum să participe la activități online. 

Părinții au estimat că elevii au dobândit și abilități care sunt utile pentru viitor, cum ar fi o mai mare autodeterminare în activitățile școlare (variind de la 62% în România la 38% în Slovenia), o mai bună organizare (variind de la 61% în Italia la 39% în Portugalia) și o mai bună implicare (variind de la 57% în Italia și Spania la 35% în Austria).

Totuși, impactul închiderii sălilor de clasă și trecerea la școala la distanță au fost o sursă de îngrijorare atât pentru părinți, cât și pentru copii.

În România, copiii s-au declarat mai îngrijorați decât părinții lor cu privire la impactul negativ al școlii de la distanță (de exemplu, că rămân în urmă cu sarcinile școlare sau că nu vor reuși la examen).

Copiii s-au declarat îngrijorați de faptul că nu pot ține pasul cu sarcinile școlare în timp ce cursurile se schimbă din cauza pandemiei și s-au temut că vor obține note slabe din cauza activităților de învățare online.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.