Astfel, examenele la bacalaureat și evaluarea națională, ar urma să conțină 40% întrebări grilă, întrebări cu alegere duală sau întrebări cu răspuns Adevărat sau Fals. Newsweek România a stat de vorbă cu doi profesori pe care i-a întrebat cât de oportună ar fi examinarea de tip grilă la bacalureat și la evaluarea națională.
Despre itemii obiectivi sau cum MEN vrea să vopsească gardul
Sorin Borodi, profesor de matematică la Liceul Teoretic “Alexandru Papiu Ilarian” Dej a explicat pentru Newsweek România:
„Este o falsă problemă ce tip de itemi sunt utilizaţi ȋn subiectele de examen, Evaluare Naţională sau bacalaureat. Că or fi itemi obiectivi (tip “grilă”) sau subiectivi, eventual semiobiectivi, nu are aşa mare importanţă. Dezastrul este vizibil ȋn momentul ȋn care se analizează conţinuturile evaluate. Mai concret, persistă veşnica problemă: conţinuturi rupte complet de realitate. Inutile pentru 90% din elevi.
Ne plȃngem că 42% din elevi sunt analfabeţi funcţional? Ce alt efect ar putea să aibă anii de inutilă exersare a unui „cumplit meşteşug de tȃmpenie”? Cunoştinţe ȋnşirate de-a valma, fără să le arătăm la ce folosesc ele. Să găsească trei numere. Să găsească două numere. Un număr, apoi iar trei numere şi tot aşa pe pagini ȋntregi de maculatură numită pompos “auxiliar” sau manual. Şi bietul elev termină clasa a VIII-a şi nu poate afla suprafaţa grădinii bunicilor, după cum nici absolventul de liceu nu ştie la ce i-ar servi calculul unei integrale.
Aşadar, cȃtă vreme conţinuturile evaluate se pliază inevitabil pe programe prăfuite, neadecvate, abstractizate pȃnă la limita suportabilului şi deseori dincolo de aceasta, credeţi că este importantă structura subiectelor? Minister, dacă serveşti copiilor mizerii, crezi că are importanţă că aceştia vor folosi polonic sau linguriţă?
Totuşi, nu pot să nu mă ȋntreb, ȋn plus, de unde această grabă ȋn introducerea “grilei”?… Din exterior pare cam aşa: o trupă de somnoroşi s-a trezit brusc şi hărnicia (parcă impusă!) ȋi ȋndeamnă la schimbări. Superficiale, haotice, deloc explicate. Ce trompetist i-a trezit? Să existe o comandă de sporire a promovaţilor pe hectar?
Niciodată MEN nu a vizat scopuri subtile”, a spus profesorul Sorin Borodi pentru Newsweek România.
Citește și Ministerul Educației vrea deja să renunțe la testele grilă pentru Bacalaureat
Ponderea testelor grilă trebuie atent analizată
Cătălin Osiceanu, Profesor de matematică la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București susține că niciodată regulile nu se schimbă în timpul jocului. „E stipulat chiar în Legea învățământului. Orice schimbare se aplică de la început de ciclu de învățământ. Modelele propuse și retrase de pe site-ul ministerului nu pot fi impuse, fără respectarea legii și doar cu consultarea formală a partenerilor educaționali. S-a greșit atât de mult în ultimii ani încât nu ne mai permitem încă un eșec. Testele grilă pot fi luate în calcul ca tip de subiect, dar ponderea lor în stabilirea punctajului final trebuie foarte bine analizată. Nu a existat o dezbatere pe marginea acestui subiect și nu au fost consultații actorii principali ai procesului instructiv-educativ, profesorii”, a declarat pentru Newsweek profesorul Cătălin Osiceanu.
MEN a publicat, miercuri, pe site modelele de subiecte pentru examenele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională 2019, iar ulterior acestea au fost retrase. Ministrul interimar Rovana Plumb a precizat că ea a avut inițiativa de a scoate modelele de subiecte. Ulterior, fostul ministru al Educației, Valentin Popa, a spus că că ideea de a introduce subiecte grilă la examenele naţionale îi aparţine.
În cursul zilei de vineri, la Ministerul Educației vor exista consultări cu profesorii și elevii pe această temă.
