PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a adresat o scrisoare ministrului Educaţiei şi Cercetării, Monica-Cristina Anisie, cu privire la asigurarea prezenţei disciplinei şcolare Religie în trunchiul comun, în noile Planuri-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, abordând şi subiectul evaluării elevilor la această disciplină, pe bază de note, nu prin calificative, potrivit Agenţiei de ştiri Basilica.ro.
”Evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare; aşadar, este necesară şi la ora de Religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară”, susţine Patriarhul Daniel.
”Domniei Sale,
Doamnei Prof. Monica Cristina Anisie,
Ministrul Educaţiei şi Cercetării
Doamnă Ministru,
După cum vă este cunoscut, Legea nr. 221/18 noiembrie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929/19 noiembrie 2019, prevede reducerea numărului de ore, alocat disciplinelor din Planurile-cadru de învăţământ, începând cu anul şcolar 2020-2021. Acest aspect presupune modificarea Planurilor-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
În acest context, grupul de lucru al Ministerului Educaţiei şi Cercetării a realizat patru variante de Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial. În toate variantele propuse, disciplina Religie este păstrată în trunchiul comun, în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Cu toate acestea, varianta 1 propune ca evaluarea la disciplinele şcolare Educaţie artistică (plastică/muzicală), Religie, Educaţie fizică şi sport să se realizeze în mod diferit de celelalte discipline din trunchiul comun, prin calificative, deoarece „aceste discipline se bazează pe predispoziţii native, aptitudini, înclinaţii, având un caracter vocaţional explicit”.
Acest argument este eronat din punctul de vedere al ştiinţelor educaţiei. Predispoziţiile native – definite ca în psihologia clasică sau după curente mai recente – pot fi specifice oricărui domeniu de studiu (de exemplu, predispoziţia pentru studiul matematicii, predispoziţia pentru studiul ştiinţelor experimentale etc.). Pe de altă parte, evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare; aşadar, este necesară şi la ora de Religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv („învăţ ca să iau o notă mare”), cât şi negativ („dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?”). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al strădaniei elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat.
În acest sens, reafirmăm importanţa prezenţei disciplinei şcolare Religie în trunchiul comun, în Planurile-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, cu următoarele argumente:
Copiii şi tinerii au dreptul constituţional de a participa la orele de Religie, drept redobândit prin jertfa tinerilor care au mărturisit în decembrie 1989 că „există Dumnezeu”, prin aceasta revenindu-se la tradiţia sănătoasă a poporului român, eminamente religios: Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege (Constituţia României, art. 32, alin. 7). Amintim faptul că, în motivarea Deciziei nr. 669/12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 59, din 23 ianuarie 2015, Curtea Constituţională a României a menţinut statutul orei de Religie ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.
Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede: În învăţământul de stat şi particular, predarea Religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute (art. 32, alin. 1).
În Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 se arată: Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii (art. 18, alin. 1).
Metodologia de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/14 septembrie 2015 prevede: Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun (art. 2, alin. 1).
Religia este singura disciplină şcolară care a fost validată de majoritatea covârşitoare a părinţilor (peste 93% dintre părinţi şi-au exprimat deja dorinţa ca elevii să participe la orele de Religie, conform solicitărilor scrise şi înregistrate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România).
Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent. De aceea, în aproape toate ţările europene, Religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public.
Valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esenţial şi liant existenţial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline şcolare.
Predarea Religiei în Şcoală are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor şi a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de Religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, întrucât propune modele viabile de bunătate, sfinţenie şi convieţuire umană. Totodată, disciplina şcolară Religie contribuie la formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorii eterne a persoanei umane şi la promovarea demnităţii acesteia în familie şi în societate.
Educaţia religioasă contribuie la depăşirea ignoranţei religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă.
Întrunit în şedinţă de lucru în ziua de 28 februarie 2015, Consiliul Consultativ al Cultelor din România a adoptat apelul comun intitulat „LUMINĂ PENTRU VIAŢĂ. Importanţa orei de Religie pentru educaţia copiilor şi tinerilor”, la finalul căruia se arată: Cultele doresc o cooperare mai strânsă cu Statul în promovarea unei educaţii integrale, care uneşte viaţa spirituală profundă cu informarea ştiinţifică bogată, deoarece deficitul de spiritualitate sau de sens existenţial al societăţii tehniciste de astăzi are consecinţe negative pentru orientarea tinerilor în societate.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile constituţionale, cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi cu voinţa majorităţii părinţilor elevilor, vă rugăm să asiguraţi prezenţa disciplinei şcolare Religie în trunchiul comun, în noile Planuri-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, precum şi evaluarea elevilor la această disciplină, pe bază de note, nu prin calificative. Totodată, în acord cu adresa nr. 8.711/08.04.2020 a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, vă solicităm ca orice demers major în domeniul educaţiei să se înscrie pe linia tradiţiei pedagogice româneşti, după o largă consultare cu organizaţiile de părinţi şi cultele religioase, oficial recunoscute în România.
Vă asigurăm de toată deschiderea noastră în susţinerea unei educaţii complete şi de calitate pentru copiii şi tinerii ţării noastre”, se arată în scrisoarea PF Daniel, arată news.ro.
