Modul în care elevii merg la școală se face pe baza unui ordin comun semnat de ministrul educației și ministrul sănătății. Anterior, propunerea trebuie să obțină avizul Consiliului Național pentru Situații de Urgență.
Săptămâna aceasta, au mers la școală doar elevii din școlile unde 60% dintre elevi au fost vaccinați: două milioane de elevi din totalul celor 2,9 de milioane.
Decizia s-a luat vinerea trecută și a fost criticată de părinți și de către asociațiile elevilor. Există numeroase localități în mediul rural cu puține cazuri de COVID și unde elevii învață în online pentru că profesorii nu s-au vaccinat în proporție de 60%.
Ministerul Educației, la loc comanda
Încă de mierucuri, ministrul Sorin Cîmpeanu a dat semnalul că va schimba criteriile pe baza cărora elevii vor merge de luni, 15 noiembrie, la școală. Intenția lui a fost să deschidă și școlile din localitățile unde incidența este de sub 3 la mie. Inspectoratele și școlile au fost anunțate de iminența aplicării acestei măsuri. În cursul zilei de ieri, ministrul Educației a spus, pentru Newsweek România, că sunt șanse mari ca decizia să fie pusă în aplicare de luni.
Cîmpeanu mai aștepta doar acordul CNSU, fără să își pună problema că Ordinul trebuie semnat și de ministrul sănătății Cseke Atilla. Minsiterul Sănătății nu îl refuzase niciodată pe Cîmpeanu.
Refuzul lui lui Cseke Attila a venit, joi seara, târziu. Ministerul Sănătății nu a putut fi de acord cu excepția de decuplare de rata de vaccinare acolo unde rata de incidența este mai mică de 3/1000, din motive epidemiologice.
Prima reacție este de stupefacție: doi colegi de guvern se contrazic public într-o chestiune care afectează zeci, poate sute de mii de elevi și părinți. „Lanțul de iubire” dintre ministerul Educației și ministerul sănătății s-a rupt prima oară în peste doi ani.
În 2020, când nu exista vaccin anti-COVID, școala a funcționat după trei scenarii. Se intra în online când într-o localitate erau mai mult de trei persoane depistate pozitiv la mia de locuitori în ultimele 14 zile.
În 2021, pragul a mai crescut. Școala a început, în septembrie, în două scenarii. Școala trecea în online doar în localitățile cu peste 6 infectări la mie.
Citește și: Cum a început școala în septembrie
La final de septembrie, s-a decis că școlile pot funcţiona cu prezenţă fizică indiferent de rata de infectare din localitate. Decizia urma să fie luată de fiecare școală în parte. Newsweek a arătat că decizia a fost luată după ureche, fără vreo bază științifică.
Citește și: Fără bază științifică pentru eliminarea pragului de la care școala trece în online. Arafat: Am votat
Cum România a ajuns într-o situație epdemiologică critică, în a doua parte a lunii octombrie s-a decis închiderea școlilor pentru două săptămâni.
Vinerea trecută, s-a anunțat că școala va începe, pe 8 noiembrie, doar în unitățiloe de învățământ unde sunt 60% profesori vaccinați. Newsweek a scris că decizia nu are bază științifică.
Citește și: Impunerea ratei de 60% profesori vaccinați pentru a merge la școală nu are bază științifică
La mijlocul acestei săptămâni, ministrul Edducației a dorit să schimbe, din nou, regulile. A cerut ca în localitățile unde incidența este de sub 3 la mie elevii să meargă, de luni 15 noiembrie, la școală. Ministerul Sănătății s-a opus după ce, în toate cazurile de mai sus, fusese de acord cu deciziile, intempestive, venite de la Ministerul Educației.
De ce acum acest refuz?
Răspunsul oficial a fost: „În pofida propunerii susținute și argumentate de Ministerul Educației, Ministerul Sănătății nu a putut fi de acord cu excepția de decuplare de rata de vaccinare acolo unde rata de incidența este mai mică de 3/1000, din motive epidemiologice.” Necredibil. Nicio decizie legată de modul de funcționare al școlilor nu a fost însoțită de o argumentație științifică.
În noul context politic puterea PNL este mult diluată de iminenta intrare la guvernare a PSD. Posibil ca acest lucru să îi fi dat ministrului sănătății curajul de a-l refuza, pentru prima oară, pe Sorin Cîmpeanu.
În aces tcaz, abordarea ministerului Educației corespunde mai mult realității. Cum nici ministrul UDMR al sănătății nu a produs argumente științifice pentru refuz, cel mai probabil este o răfuală politică. În care copiii sunt victime colaterale.
