VIDEO Răzvan Copoiu (Enevo Group): „În toată istoria energeticii românești nu a fost o perioadă atât de bună”

România se află iarăşi într-un alt moment complex și delicat, ca şi precedentele din istoria noastră. Nu știm ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Este un grad foarte mare de imprevizibilitate a pieţei de energie, într-o lume în care paradigma se schimbă mereu.

Deputy CEO Enevo Group Răzvan Copoiu a spus la Summitul de Energie 2026, organizat de Newsweek România, că miza poate fi pe noile centre de date, care sunt mari consumatoare de energie.

Partenerii acestei ediții au fost: Enevo Group, Tinmar Energy, Electrica Furnizare, Romgaz, Nuclearelectrica.

Războiul din Iran afectează tot ce se întâmplă pe plan global. Unde este deci, în acest context, cel mai mare potențial de creștere, în sectorul energetic, în următorii trei-cinci ani?

VIDEO Răzvan Copoiu (ENEVO Group): „În toată istoria energeticii românești nu a fost o perioadă atât de bună"

„Din punctul de vedere al ENEVO Group, în momentul de față — și mă refer la ultimii doi - trei ani — a piața din România a cunoscut o creștere accelerată, aproape exponențială.

Când afirm acest lucru, vreau să transmit un mesaj foarte clar: consider că, în întreaga istorie a sectorului energetic românesc, nu a existat o perioadă mai favorabilă investițiilor în energie decât cea pe care o traversăm astăzi”, a declarat reprezentantul ENEVO Group.

În ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare, „este evident că discutăm în principal despre energia regenerabilă — despre binecunoscutele câmpuri și parcuri fotovoltaice.

Citeşte şi: Kristalina Georgieva, şefa FMI: Crizele suprapuse riscă să mențină ridicat prețul Energiei

Dacă analizăm evoluția acestui sector, observăm că proiectele au început să ajungă într-o etapă de maturitate, având în vedere ritmul accelerat de dezvoltare din ultimii ani. Iar privind spre următorii trei-cinci ani, estimăm că segmentul fotovoltaic va intra într-o perioadă de stabilizare”, a explicat Răzvan Copoiu.

„România”, a continuat specialistul, „are totuși anumite limitări din perspectiva capacității de integrare în sistem și de producție de energie, inclusiv ca efect al dimensiunii pieței și al infrastructurii existente.

Elementul cu adevărat transformator îl reprezintă însă sistemele de stocare — bateriile BESS (Battery Energy Storage Systems) — care îndeplinesc un dublu rol esențial în echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic.”

Citeşte şi: Comisarul european pentru Energie avertizează statele UE să stocheze gazele naturale lent şi constant

„Pe de o parte, aceste sisteme pot compensa anumite vârfuri de consum și de producție, contribuind inclusiv la o mai bună stabilizare a prețului energiei. În prezent, atunci când producția fotovoltaică este ridicată și există mult soare, energia injectată simultan în sistem conduce la scăderea prețurilor. În schimb, în perioadele fără producție solară, prețurile cresc semnificativ.

Sistemele de baterii vor avea capacitatea de a reduce aceste variații și de a echilibra curbele de sarcină, însă fiind încă într-o etapă relativ incipientă de dezvoltare, impactul lor major se va vedea în anii următori”, a explicat Razvan Copoiu.

„Obiectivul final este un sistem energetic mult mai echilibrat și mai flexibil. Iar atunci când vorbim despre baterii, trebuie să privim și către potențialul pe care îl deschid pentru alte direcții de dezvoltare, nu doar pentru simpla producție de energie, deoarece producția energetică trebuie întotdeauna conectată la un scop economic și industrial clar.”

Citeşte şi: Împrumut de până la 300 de milioane de euro de la BIRD, pentru proiecte din domeniul Energiei

„Nu ne putem aștepta ca, peste noapte, să apară noi facilități industriale sau fabrici cu un consum foarte ridicat de energie.

Însă există, în primul rând, un potențial important de export, în condițiile în care vom reuși să avem un preț al energiei mai echilibrat și mai competitiv. În al doilea rând, disponibilitatea unei cantități semnificative de energie produsă local poate contribui la atragerea unor investiții strategice tot mai importante.

Un exemplu relevant îl reprezintă centrele de date, un segment care încă nu este suficient dezvoltat în România, dar care devine din ce în ce mai atractiv la nivel regional și european”, a declarat Răzvan Copoiu.

România participă la inițiativa europeană EuroHPC, prin dezvoltarea unui mega-proiect de tip Black Sea AI Gigafactory.

România participă la inițiativa europeană EuroHPC, prin dezvoltarea unui mega-proiect de tip Black Sea AI Gigafactory.

Cu o investiție estimată la 4 miliarde de euro, viitorul centru de date gigant din zona Cernavodă va fi alimentat de reactoarele nucleare și va fi interconectat la rețeaua de supercomputere a UE, conform datacenter-forum.ro.

Al doilea cel mai mare hub de centre de date

Proiectul vizează poziționarea României ca al doilea cel mai mare hub de centre de date din Europa Centrală și de Est (după Polonia).

Centrele de date sunt unele dintre cele mai mari consumatoare de energie din lume. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ 2% din consumul global de electricitate.

Avântul puternic al aplicațiilor de inteligență artificială (AI) amenință să dubleze această cerere până în anul 2030, conform Socomec România.