VIDEO Cum ne afectează câștigurile și beneficiile noile taxe

Sunt afectate contractele part-time, PFA-urile, dar și construcțiile și agricultura.

Toate scenariile privind impactul noilor taxe și impozite propuse de Ministerul Economiei eu fost analizate la Newsweek Live. 

Așadar, în urma noilor modificări se vor impozita (în plus) și se vor considera și în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii (CSO) un număr de beneficii care, în momentul de față, sunt neimpozabile și care nu fac parte din baza de calcul a CSO. Aceste beneficii sunt:

• Tichetele de vacanță, serviciile de tratament, cazare, transport care erau nedeductibile în limita unui salariu mediu brut pe țară

• Contribuțiile pentru asigurări de pensie suplimentară care erau neimpozabile în limita a 800 Euro/an și neincluse în baza de calcul a CSO în limita a 400 Euro/an

• Contribuțiile pentru asigurările suplimentare de sănătate și serviciile medicale care erau neimpozabile în limita a 800 Euro/an și neincluse în baza de calcul a CSO în limita a 400 Euro/an

• Cazarea/chiria în locuințele de serviciu care acum este considerată un beneficiu neimpozabil în limita a 20% din salariul de baza minim brut pe țară

• Alocația pentru telemunca – acum neimpozabila în limita a 400 lei pe luna

Citește și: VIDEO Un vasluian a brevetat mașina viitorului. Nu are motor, nu poluează, merge cu aer comprimat

Conform modificărilor propuse, toate aceste beneficii, împreună cu diurna care depășește de 2.5 ori diurna angajaților bugetari și cu valoarea tichetelor de masă, se compară cu 33% din salariul de baza și, tot ce depășește această suma, devine venit impozabil și venit inclus în baza de calcul a CSO.

Cum este afectat un angajat cu un salariu de bază de 3.000 de lei

Astfel, dacă încercăm o simulare a impactului acestor modificări, e drept, fără a avea normele de aplicare, care pot schimbă radical modalitatea de calcul, avem:

1.     O persoană care are un salariu de baza de 3000 de lei și, într-o lună are „ghinionul” să primească toate aceste beneficii (o diurnă de 500 Lei pentru 5 zile de deplasare, tichete de masă în valoare de 300 lei, alocația pentru telemuncă de 400 lei, tichete de vacanță în valoare de 10.000 lei, abonament pentru servicii medicale de 4000 lei și contribuția anuală pentru asigurarea de pensie suplimentară de 4000 lei) plătește acum contribuția pentru pensie (CAS) 2.929 lei, contribuția pentru sănătate (CASS) 1171 lei și impozit în valoare de 377 lei.

În urmă modificărilor propuse, această persoană va plăti CAS 5.253 lei, CASS 2.101 lei și impozit 1.346 lei. Cu 4.223 lei mai mult! Dar poate am exagerat considerând această situație. Să luăm și o situație mai prbabila.

2.     O persoană cu un salaru de baza tot de 3.000 lei, dar care, într-o lună primește doar diurnă pentru 5 zile de deplasare (500 lei), tichete de masă în valoare de 450 lei, alocația pentru telemunca de 200 lei și are „ghinionul” să i se plătească în luna respectivă contribuția pentru pensie suplimentară de 4000 lei și abonamentul la servicii medicale 4000 lei. Această persoană plătește acum CAS 1.990 lei, CASS 796 lei și impozit 133 lei și, în urmă modificărilor propuse ar trebui să plătească CAS 2.790 lei, CASS 1.116 lei și 705 lei, deci, în total ar plăti cu 1.692 lei în plus.

Care va fi efectul

Angajatorii vor încerca să limiteze toate aceste beneficii la plafonul de o treime din salariul de bază. Vor pierde, bineînțeles, angajații, dar vor pierde și toți cei care furnizau beneficiile respective: cei din turism, firmele de asigurări, clinicile medicale, etc.

Contractele part-time, grav lovite

Modificările propun revenirea la calculul contribuțiilor sociale pentru cel puțin salariul minim în cazul contractelor de muncă de tip parțial (cu excepții, ce-i drept).

Citește și: Cum a corupt-o interlopul oltean Rechinu pe frumoasa politiciană Laura Fernández

Prin urmare, vom asista la dispariția acestor tip de contracte, ceea ce este împotriva tendinței pieței privind creșterea flexibilității în relațiile de muncă.

O astfel de măsură va avea ca și consecință creșterea costurilor salariale pentru angajatorii care foloseau astfel de contracte și, foarte probabil, restructurarea forței de muncă, în sensul concedierii unor persoane, deci creșterea șomajului.

PFA-urile vor plăti dublu contribuțiile pentru asigurările sociale

Pentru aceste persoane (cele care obțin venituri independente din activități de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale) s-a introdus un nou prag (de 24 salarii minime) pentru venitul impozabil anual peste care vor trebui să plătească contribuții sociale de două ori mai mari. Mai exact, dacă o astfel de persoană obține un venit impozabil care depășește 5.100 lei/luna, atunci ea va plăti o contribuție pentru asigurări sociale de 15.300 lei (în loc de 7.650 lei) și o contribuție pentru asigurări de sănătate de 6.120 lei (în loc de 3.060 lei).

În plus, în ceea ce privește contribuția pentru asigurări de sănătate, care acum este datorată doar de cei ce realizează venituri impozabile lunare de peste salariul minim pe economie (2.550 lei/luna), s-a modificat și pragul minim de la care se datorează contribuția la jumătate din salariul minim pe economie. Prin urmare, o persoană care realizează un venit impozabil mediu lunar între 1.275 și 2.550 lei/luna, care acum nu datorează această contribuție, ar trebui să plătească o contribuție de asigurări de sănătate de 1.530 lei/an, conform ultimelor modificări.

Facilități reduse pentru angajații din construcții, agricultură și alimentație

Așa cum știm, în prezent, salariații din aceste industrii sunt scutiți de plata impozitului pe salariu și a contribuției pentru sănătate și plătesc contribuția pentru pensie la o cota redusă cu 3.75%.

Am observat cu regret că, deși  modificările afectează și această grupă de salariați, acestea nu au vizat decât creșterea sarcinii fiscale, nu și corectarea unor nedreptăți.

Mă refer la faptul că a rămas salariul minim de 3.000 lei pentru aplicarea acestei facilități,. Aceasta presupune ca un angajat din aceste industrii care are un salariu de 2.900 lei suportă impozit pe venit și contribuții sociale în valoare totală de 1.167 lei, deci va rămâne cu un salariu net de 1.733 lei, pe când un angajat care are un salariu de 3.000 lei suportă un impozit pe venit și contribuții sociale în valoare totală de 638 lei și va rămâne în mână cu 2.383 lei. 

Apoi, modificările reduc plafonul salariului maxim pentru care se aplică aceste facilități de la 30.000 lei la 10.000 lei, ceea ce înseamnă cu cei care aveau venituri salariale între 10.000 și 30.000 lei (din aceste sectoare) nu vor mai beneficia de această facilitate.  

Totuși, modificările propuse vor restrânge și numărul cu venituri în plafon cărora li se vor putea aplica aceste facilități din două motive:

1. Pentru că procentul minim de 80% din cifra de afaceri care trebuie să fie realizat în sectorul respectiv se va calcula folosinf cifra de afaceri obținută din sectorul respectiv din România. Prin urmare, angajații celor care desfășoară activități, în aceste sectoare, dar peste hotare, și care contribuie, deci la redresarea balanței de plăti externe, cel mai probabil nu vor mai beneficia de aceste facilități

2. În plus, acest procent este calculat folosind cifra de afaceri realizată în anul curent (și nu folosind cifra de afaceri totală realizată în anul anterior), prin urmare, este foarte probabil că tocmai în lunile de iarnă (cele mai grele), angajații din aceste sectoare să nu beneficieze de aceste facilități. 

Rentierii vor plăti de trei ori mai mult

Modificările îi afectează substanțial și pe cei care realizează venituri din chirii. Acestora nu li se mai acorda cota forfetară de 40% din chirie că și cheltuiala deductibilă. Prin urmare venitul lor impozabil va fi egal cu valoarea chiriei (și nu va mai fi 60% din valoarea chiriei cum este acum), deci vor plăti un impozit de 10% din valoarea chiriei și nu de 6% cum plătesc acum, dar, crescandu-le venitul impozabil, vor avea mai multe șanse ca acest venit să depășească pragul de 2 salarii minime pe lună, ceea ce înseamnă că aceștia vor plăti și contrbuțiile sociale dublate.

Astfel, o persoană care obține o chirie de 1.500 lei pe luna plătește acum un impozit de 1.080 lei/an, iar, dacă aceste modificări vor fi promulgate, va plăti impozit și contribuția de sănătate în valoare totală de 3.330 lei/an. O persoană care obține o chirie de 3.000 lei pe luna plătește acum 2.160 lei/an și ea va trebui să plătească 6.660 lei/an, iar o persoană care încasează o chirie lunară de 6.000 lei/luna plătește acum 7.380 lei/an și va trebui să plătească 13.320 lei/an.  

Și micii meseriași vor fi afectați

O altă categorie de persoane care, probabil, este și mai afectată de aceste modificări, este categoria profesorilor și a micilor meseriași.

Aceștia beneficiază în prezent de un sistem de impozitare foarte ușor de aplicat care le permitea să nu-și bată capul cu păstrarea evidenței cheltuielilor, păstrarea documentelor justificative aferente acestor cheltuieli, cu calculul cheltuielilor deductibile, etc. Aceștia, dacă au încasări sub 100.000 Euro pe an, au opțiunea să fie impozitați cu sistemul normelor de venit care presupunea alocarea (conform unor tabele emise de Ministerul de Finanțe) unei norme anuale de venit (pe tip de activitate și pe zona geografică în care această este desfășurată) care era între 12 salarii minime (30.600 lei) și 24 salarii minime (61.200 lei), iar impozitul datorat de ei este de 10% din norma de venit alocată. Un sistem foarte simplu, predictibil, ceea ce a determinat multe persoane să se înregistreze fiscal și să plătească impozit pe veniturile lor care, altfel, ar fi fost nedeclarate.

Ei bine, noile modificări propun reducerea plafonului încasărilor pentru care se poate aplica acest sistem de la 100.000 Euro la 25.000 Euro.

Aceasta presupune că o astfel de persoană care încasează venituri de peste 25.000 Euro*5Lei/Euro/12 = 10.420 lei/luna, nu va mai putea aplica acest sistem prin urmare, în loc să plătească impozit pe venit și contribuțîi sociale conform normei de venit, de 13.770 lei/an (dacă i se aplică normă minimă, care este cea mai frecvența), va trebui:

• Să țînă evidență cheltuielilor plătite

• Să păstreze documentele justificative pentru aceste cheltuieli

• Eventual, să plătească un consultant pentru a-i calcula cheltuielile deductibile și venitul impozabil realizat

Iar dacă, să presupunem, cheltuielile deductibile sunt în jur de 5.000 lei/luna atunci această persoană va trebui să plătească impozit și contribuțîi sociale în valoare totală de 28.020 lei.

Costuri suplimentare pentru microintreprinderi

Așa cum știm, există destul de multe persoane care-și câștigă venitul prin microîntreprinderi.

Acum orice companie care are venituri sub un milion de Euro (cu câteva excepții) este considerată microîntreprindere și plătește un impozit de 1% din venituri dacă are cel puțîn un angajat sau de 3% din venituri dacă nu are niciun angajat.

Conform, noilor modificări, nu va mai fi atât de ușor că societatea noastră să fie considerată microîntreprindere, aceasta nu va trebui să aibe venituri din consultanță și/sau management care să depășească 20% din total venituri, iar totalul veniturilor anuale va trebui să fie sub 500.000 Euro.

În plus, pentru a fi considerată microîntreprindere, aceasta va trebui să aibe minim un angajat cu normă întreagă. Prin urmare, aceasta ar trebui să angajeze pe cineva, probabil pe propriul asociat (ceea ce ar presupune cheltuieli suplimentare de 12.623 lei/an), sau, dacă acesta este deja angajat cu normă întreagă, va trebui să angajeze o terță persoană (ceea ce ar presupune cheltuieli suplimentare de 31.380 lei/an). În ambele cazuri, având de suportat cheltuieli suplimentare pentru a opera toate înregistrările contrectului de muncă, pentru a calcula și contabiliza toate aceste cheltuieli...

Și nu ne oprim aici. O companie nu mai poate fi considerată microîntreprindere dacă unul din asociații ei care are peste 25% din părțile sociale are peste 25% din părțile sociale ale altor trei sau mai multe microîntreprinderi.

Dacă se întâmplă o astfel de situație, asociatul respectiv va trebui să decidă (și nu știm dacă va ține cont de părerea celorlalți asociați ai săi), care societate nu mai poate aplică regimul microîntreprinderilor. Oare va putea acest asociat să aleagă în fiecare an o altă societate?!

Să ne imaginăm un antreprenor foarte activ care are peste 25% din părțile sociale a 4 microîntreprinderi. În această situație, această persoană, va trebui să aleagă compania care nu va mai putea aplică regimul microîntreprinderilor și care va trebui să calculeze impozit pe profit. Nu avem decât să sperăm că ceilalți asociați ai companiei alese nu vor avea nimic de obiectat!

Și să nu uităm. Impozitul pe dividende va crește de la 5% la 8%!

Tranzacțiile imobiliare sunt afectate

Tranzacțiile imobilare nu vor fi afectate doar prin modificarea cotei de TVA. Cota de 5% ne mai putând să fie aplicată decât la o singură achiziție realizată de o persoană fizică și doar dacă valoarea imobilului nu depășește suma de 600.000 lei.

Acum cota de 5% se aplică pentru oricâte achiziții realizate de persoane fizice care nu depășesc suma de 450.000 lei și pentru o singură achiziție care nu depășește suma de 750.000 lei.

În plus, conform noilor modificări, dispare venitul neimpozabil în valoare de maxim 450.000 lei considerat la vânzarea unui imobil, se va impozita întreagă valoare a vânzării cu 1% dacă imobilul a fost deținut mai mult de 3 ani sau cu 3% dacă deținerea a fost mai scurtă de 3 ani.

Astfel, dacă acum vindem un imobil cu 500.000 lei, plătim un impozit de 1.500 lei, dar dacă, după promulgarea acestor modificări, vom vinde un imobil cu 500.000 lei, atunci vom plăti un impozit de 5.000 lei dacă am deținut imobilul respectiv mai mult de 3 ani, sau 15.000 lei, în caz contrar.

Jocurile de noroc sunt impozitate drastic

Legislația curentă aproape că stimulează această industrie, a jocurilor de noroc.

Până acum, veniturile din jocurile de noroc era neimpozabil dacă era până în 66.750 lei. Câștigurile între 66.750 și 445.000 lei erau impozitate cu 16% iar câștigurile peste 445.000 lei erau impozitate cu 25%. Niciun alt venit din România nu beneficiază de o impozitare atât de ...generoasă!

Un motiv ar putea fi stimularea turismului și am înțeles de la operatorii din turism că, într-adevăr, veniturile din acest tip de turism nu au fost nesemnificative până acum. De acum s-a terminat.

De acum, venitul neimpozabil este 600 lei, orice câștig între 601 și 3.000 lei va fi impozitat cu 10%, orice câștig intre3001 și 10.000 lei va fi impozitat cu 20% iar ce depășește 10.000 lei va fi impozitat cu 40%.

Deci, ulterior modificărilor, pentru un câștig de 50.000 lei (neimpozabil în momentul de față) se va plăti un impozit de 17.640 lei.

În plus, cei ce încă se gândesc să-și încerce norocul, ar trebui să știe că prin câștig se înțelege suma încasată jucând la loto/altfel de jocuri de noroc. Sumele cheltuite în aceste scop se consideră „plăcerea jucătorului”.  

Care sunt veștile bune

În ceea ce privește venitul din salarii, există totuși și o veste bună și anume aceea că, în urmă noilor modificări, va crește venitul pentru care se acordă deducerea personală, respectiv acea suma neimpozabilă, de la 3600 lei la 2000 lei + salariul minim brut pe țară, ceea ce acum înseamnă 4550 lei.

De asemenea, noile modificări introduc și o deducere suplimentară de 15% din salariul de bază (salariul din contractul de muncă) pentru tinerii cu vârste până la 26 de ani ȘI de 100 lei pe copil minor înscris la școală, care se acordă părintelui care are copilul în îngrijire.

Că să fiu foarte precisă, această deducere NU reprezintă o sumă acordată părinților, ci o reducere a salariului impozabil, deci această deducere înseamnă o reducere a impozitului de plată cu 10 lei.