Nuclearelectrica, prin strategiile adoptate și menținerea calendarului de lucru a reușit să păstreze performanța economico-financiară, nivelul foarte ridicat de securitate nucleară, valoarea absolută care definește un operator nuclear, și care plasează Nuclearelectrica de foarte mulți ani în topul celor mai performanți operatori nucleari la nivel global, din peste 440 de reactoare nucleare.
De asemenea, în contextul atingerii obiectivelor de securitate energetică a României, cele mai importante realizări au ținut de evoluția proiectelor de investiții, cu referire la retehnologizarea Unității 1, Proiectul Unităților 3 și 4, Proiectul Reactoarelor Modulare Mici și Proiectul Instalației de Detritiere, ciclul nuclear integrat, la care se adaugă proiecte strategice, semnificative prin potențial și impact atât economic cât și în domenii adiacente, precum cel al sănătății: dezvoltarea producției de izotopi medicali sau explorarea reluării producției de apă grea în România.
“Obiectivul nostru este să oferim României securitate energetică, energie curată, standarde de excelență prin parteneriate internaționale, expertiză, dezvoltare locală și națională. Am parcus etape esențiale în dezvoltarea proiectelor strategice ale SNN în 2024. Prin strategiile și proiectele noastre, vrem să avem o contribuție nu doar în ceea ce privește securitatea energetică și atingerea țintelor de decarbonizare și ESG, dar și domenii în care energia nucleară își poate dovedi utilitatea, cum este domeniul medical. Ne preocupă în mod egal creșterea unei noi generații de specialiști în România și suntem activi implicați în diverse parteneriate cu universități, licee și școli prin platforma noastră Nucleu de Excelență, dezvoltând activități de atragere, formare și retenție,” a spus Cosmin Ghiță, Director General.
De la 33% la 66% energie curată după 2030
CNE Cernavodă operează Unitățile 1 și 2, cu o capacitate instalată de 1400 MW, acoperind 20% din necesarul de consum al României. Strategia de investiții a Nuclearelectrica înseamnă proiecte majore în extinderea de capacități nucleare: Retehnologizarea Unității 1, implicit încă 30 de ani de operare după 2029, încă 2 Unități CANDU, încă 1400 MW, la Cernavodă, Unitățile 3 și 4, 6 module SMR, 462 MW, în Proiectul SMR de la Doicești.
Conex, Nuclearelectrica și-a asigurat cadrul pentru dezvoltare pe termen lung, fără dependențe: preluarea activelor de procesare de la Feldioara și menținerea și dezvoltarea ciclului de combustibil integrat, interesul pentru dezvoltare și în ceea ce privește apa grea, practic o refacere a capacităților nucleare ale României, unul din puținele state care deține tot procesul și care face eforturi pentru poziționare regională fară precedent.
Orientată către dezvoltare prin diversificare, Nuclearelectrica investește în proiect cu impact benefic pe mediu, dar și capitalizare ulterioară din tritiu, investește în dezvoltarea izotopilor medicali.
Unitatea 1 CNE Cernavodă
Nuclearelectrica a semnat contractul EPC (inginerie, procurare și construcție), contractul vital pentru finalizarea acestui proiect. Contractul include: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziția de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde EUR. Acesta este contractul cheie care va prelungi durata de viață operațională a Unității 1 cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual.
Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996 și a marcat începutul și dezvoltarea programului nuclear românesc. Proiectul de retehnologizare a Unității 1 este un proiect complex, etapizat, care a fost demarat cu mai bine de 10 ani înainte de oprirea efectivă pentru retehnologizare, faza 1 a proiectului fiind aprobată de acționarii SNN în septembrie 2017.
Prima fază a proiectului a constat în identificarea și definirea activităților necesare pentru recondiționarea U1, astfel încât aceasta să poată funcționa pentru încă un ciclu de viață de 30 de ani, compania dezvoltatoare Nuclearelectrica semnând un contract cu actualul proprietar al tehnologiei, CANDU (Atkins Realis).
Faza 2 a proiectului, cea actuală, a demarat după aprobarea studiului de fezabilitate inițial (februarie 2022) și include asigurarea resurselor financiare pentru implementarea Proiectului de Retehnologizare a Unității 1, pregătirea executării activităților identificate și definite pentru Retehnologizarea Unității 1 în Faza 1 și obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare pentru implementarea acestui proiect.
Faza 3 a proiectului va începe cu oprirea Unității 1 în 2027 și constă în executarea efectivă a lucrărilor Proiectului de Retehnologizare în instalațiile unității, precum și repunerea acesteia în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de 30 de ani după 2029.
Proiectul Unităților 3 și 4 este implementat în trei faze: Faza I - Faza pregătitoare (pregătirea/actualizarea documentației inginerești și de securitate nucleară pentru repornirea proiectului), Faza II - Lucrări preliminare (Limited Notice to Proceed - LNTP) care vizează dezvoltarea în continuare a documentației inginerești și de securitate în vederea obținerii de la CNCAN a Autorizației de securitate nucleară pentru construcții și creșterea acurateței bugetului și a calendarului general al Proiectului, calificarea potențialilor furnizori, obținerea autorizației CE pentru ajutorul de stat, structurarea și încheierea finanțării - și Faza III - Construcție (Final Notice to Proceed - FNTP).
Contractul EPCM marchează o etapă majoră în avansarea și, în cele din urmă, finalizarea proiectului strategic al României privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, dând startul fazei a II-a a proiectului. Contractul EPCM reprezintă însăși fundația proiectului, asigurând coordonarea generală a implementării Proiectului prin servicii de proiectare și inginerie, asistență tehnică, asigurarea calității, management de proiect și servicii de sprijin pentru achiziții, prin intermediul unui consorțiu format din parteneri de înaltă calificare profesională, recunoscuți la nivel internațional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent și Lundy.
Contractul EPCM, cu o durată estimată de 108 luni, este structurat în două faze, și anume faza LNTP (24-30 de luni) și, ulterior, sub rezerva perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (80-84 de luni).
La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată Decizia Finală de Investiție, permițând astfel avansarea în Faza III - Construcție (FNTP).
6 module SMR și un reactor de generație IV
Proiectul SMR de la Doicești se află în prezent într-un stadiu incipient, cu o serie de activități inițiale de inginerie și proiectare și o analiză tehnică a amplasamentului fostei centrale de la Doicești în curs de desfășurare. Au început recent studiile FEED 2, cu o durată estimată de 15 luni, la sfârșitul cărora se vor obține date suplimentare privind fezabilitatea și economia tehnologiilor SMR.
Estimarea este ca primul reactor modular al proiectului SMR de la Doicești sa fie pus în funcțiune și conectat la sistemul energetic național (SEN) până la sfârșitul acestui deceniu, dar calendarul va fi dezvoltat ulterior finalizarii studiilor FEED de către compania de proiect, RoPower Nuclear. Centrala nuclearoelectrică de la Doicești va fi de tip SMR, tehnologie NuScale VOYGR cu 6 module și o putere instalată de 462 MWe.
La nivel mondial se acordă o mare atenție tehnologiilor SMR, iar România se află în fruntea acestor eforturi de a-și îndeplini promisiunea. Comisia Europeană a anunțat în mod oficial crearea unei alianțe industriale dedicate reactoarelor modulare mici (SMR), care se va concentra pe accelerarea implementării acestora și pe asigurarea unui lanț de aprovizionare puternic în UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate. În acelasși timp, Comisia Europeană recunoaște contribuția pe care SMR-urile o pot aduce la decarbonizarea sectorului energetic, precum și alte beneficii, inclusiv menținerea și crearea de locuri de muncă.
În plus, în 2019, Nuclearelectrica și Consorțiul FALCON au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) privind cooperarea pentru dezvoltarea reactorului de generație IV, ALFRED. Scopul acestui MoU fiind de a stabili un cadru de colaborare între părți în ceea ce privește lucrările pre-proiect și activitățile de cercetare și dezvoltare necesare implementării proiectului ALFRED.
Odată cu finalizarea proiectului SMR de la Doicești, România are posibilitatea de a deveni un lider regional în dezvoltarea acestor tehnologii, cu oportunități majore nu numai pentru securitatea energetică a României, ci și pentru dezvoltarea lanțului de aprovizionare aferent.
În cele din urmă, proiectul va sprijini, de asemenea, eforturile țării de a se industrializa din nou, devenind, potențial, un centru de producție și asamblare a componentelor și un centru de formare a viitorilor operatori, precum și operatorul preferat pentru alte centrale SMR în curs de dezvoltare în alte părți ale Europei.
Poziționare prin dezvoltare
10 000 de spitale din întreaga lume utilizează radioizotopi în aproximativ 100 de proceduri diferite de medicină nucleară, totalizând aproape 49 de milioane de proceduri medicale în fiecare an. La nivel UE, peste 1 500 de centre de medicină nucleară efectuează aproximativ 10 milioane de proceduri pentru pacienți în fiecare an. Europa, cu rețeaua sa unică de aprovizionare, dezvoltările tehnologice inovatoare și angajamentul puternic în domeniul cercetării clinice, joacă un rol central în domeniul medicinei nucleare.
UE este principalul furnizor de radioizotopi medicali pe piața mondială, cu o cotă de piață de peste 60% pentru unii dintre cei mai utilizați radioizotopi. Unele dintre cele mai importante evoluții farmaceutice și clinice recente în tratamentul cancerului prin medicină nucleară își au originea în UE.
Prognozele arată că această piaţă va ȋnregistra o creștere rapidă, mai ales ȋncepând cu 2027, prin dezvoltarea şi industrializarea de noi tipuri de produse radiofarmaceutice terapeutice bazate pe Lu-177 care au un potențial uriaș de a trata nu numai cancerele de nișă, ci și cancerele obișnuite, cum ar fi cancerul de prostată.
Angajată într-un parteneriat cu Framatome, Nuclearelectrica face un pas esențial în dezvoltarea medicinei nucleare. Framatome este un lider industrial internațional în domeniul energiei nucleare, inclusiv în domeniul medicinei nucleare care promovează producția de izotopi pentru aplicații medicale. În baza tehnologiei brevetate de Framatome se poate asigura o producție fiabilă, la scară industrială a Lu-177, un izotop medical utilizat pentru terapiile țintite împotriva cancerului. În prezent, această tehnologie este instalată la Bruce Power, Canada și a fost instalată în timpul unei opriri planificate a reactorului.
Cele două companii au demarat implementarea proiectului, care include proiectarea detaliată, achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de iradiere la Unitatea 2 a centralei nucleareo-electrice de la Cernavodă. Lansarea unui serviciu comercial de iradiere la scară largă pentru izotopi medicali este prevăzută pentru anul 2028.
Acest proiect vizează, de asemenea, asigurarea unei rezerve adecvate de Lu-177 pentru a satisface nevoile interne ale României în ceea ce privește producția și furnizarea de produse radiofarmaceutice. Lu-177 este un radioizotop emițător beta utilizat în terapia cu radionuclizi țintiți pentru tratamentul cancerului de prostată și în multiple dezvoltări radiofarmaceutice ȋn tratamentul cancerului. Izotopul distruge celulele canceroase, lăsând neafectate celulele sănătoase. Tehnologia de producție a izotopului deținută de Framatome a permis prima producție comercială la scară largă de Lu-177 într-un reactor energetic în iunie 2022.
Odată implementat proiectul, spitalele din România pot primi mii de doze, acesta fiind beneficiul major al proiectului dezvoltat de Nuclearelectrica: piață internă, pacienții români.
Instalația de Detritiere dezvoltată de Nuclearelectrica va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa și va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. Tritiul rezultat poate fi utilizat ulterior pentru viitoarele reactoare de fuziune, cum ar fi ITER, și va fi prima sursă europeană de combustibil, folosind o tehnologie românească.
Instalația de detritiere de la Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea.
De asemenea, România, precum în cazul reactoarelor modulare mici, are oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale.
La nivel global, industria nucleară a condus la eliminarea a aproximativ 74Gt de emisii de CO2 în ultimii 50 de ani, ceea ce însumează aproape doi ani din totalul emisiilor globale provenite din energie.
Prin extinderea capacității nucleare cu unități CANDU în România, energia nucleară va ajunge la peste 66% contribuție în energie curată, 20 milioane de tone CO2 evitate anual. Luând în calcul și implementarea SMR, crește semnificativ procentul de energie curată, se asigură menținerea și/sau dezvoltarea zonelor pe care erau amplasate centrale pe cărbuni, generarea pe lângă energie curată și a mii de locuri noi de muncă, direct și indirect.
Industria nucleară din România are o contribuție importantă la PIB-ul național și asigură mii de locuri de muncă. Această cifră va crește la 20.000 de locuri de muncă după inițierea noilor proiecte nucleare pe care le-am asumat.
Este necesar ca România să-și asigure capacități cu producție în bandă, cu nivel scăzut de carbon, cu rol de back-up pentru regenerabile. Și aici energia nucleară este o soluție certă.
