România, inflație de 8,5%, de 4 ori mai mare ca media UE. În Ungaria e doar 4%
România continuă să fie campioana inflaței în Uniunea Europeană. În august 2025, rata inflației în țara noastră a fost de 8,5%, de 4 ori mai mare ca media UE. În comparație, în Ungaria inflația a fost de 4,2%, iar în Bulgaria, de 3,5%.
Rata anuală a inflației în „Zona Euro” a fost de 2,0% în august 2025, stabilă față de iulie. Cu un an înainte, rata era de 2,2%.
Iar inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,4% în august 2025, stabilă față de iulie. Cu un an înainte, rata era de 2,4%, potrivit Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.
Citește și: Nicuşor Dan: Inflaţie de 10% înseamnă că oamenii vor cumpăra cu 10% mai puţin
România, inflație de 8,5%, de 4 ori mai mare ca media UE. În Ungaria e doar 4%
În același timp, în România, în august 2025, inflația a atins 8,5%, fiind de 4 ori mai mare ca media UE.
Pe locul 2 s-a situat Estonia, cu o inflație de 6,2%, iar „podiumul” a fost completat de Croația, cu o inflație de 4,6%.
Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,0%), Franța (0,8%) și Italia (1,6%).
Citește și: Scumpiri în lanț după creșterea TVA. Inflația a crescut la aproape 10%. Prețuri mari la energie
Față de iulie 2025, inflația anuală a scăzut în 9 state membre, a rămas stabilă în 4 și a crescut în 14.
În august 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în „Zona Euro” a venit din partea serviciilor (+1,44 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool și tutun (+0,62 pp), produse industriale neenergetice (+0,18 pp) și energie (-0,19 pp).
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%.
Cât va fi inflația până la finalul lui 2025?
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în august, că inflația va forma o „cocoașă” în luna septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 - 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%.
„S-a calculat care este impactul șocurilor de natura ofertei cu magnitudine amplă asupra inflației în acest an și asupra inflației CORE 2 ajustat.
Per total 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am și folosit cuvântul amplă, o creștere amplă a inflației în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie.
Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale.
Al doilea șoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflației headline, inflația IPC, 1,6 puncte procentuale și majorare de accize 0,4 puncte procentuale.
Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 - 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major.
Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa și ea e chiar ceva mai mare.
Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri.
Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație”, a explicat Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației din 12 august.
