România a absorbit doar 430 de milioane de euro, dar dar cei mai mulți bani s-au dus într-un proiect ArcelorMittal, comun cu Belgia, Franța, Polonia, Cehia, Luxemburg și Spania. Compania producătoare de oțel – care se va retrage din România – a primit 350 de milioane de euro pentru cercetare-dezvoltare. Dacă nu luăm în considerare acest proiect, Bucureștiul rămâne cu doar 185 de milioane de euro primiți prin planul Juncker.
Cel mai mare proiect finanțat este construcția gazoductului BRUA, pentru care a primit 100 de milioane de euro. Banca Unicredit a primit 50 de milioane de euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Cum stau Polonia sau Slovacia
Pentru comparație, Polonia a primit 3,5 miliarde de euro prin planul Juncker, Bulgaria – 423 milioane euro, Cehia – 649 milioane euro, Slovacia – 501 milioane de euro sau Grecia – 2,6 miliarde de euro.
De exemplu, Polonia a primit sute de milioane de euro pentru modernizarea structurii energetice sau peste 100 de milioane de euro pentru a cumpăra trenuri și pentru a îmbunătăți infrastructurii feroviere pe linia cu ecartament larg (standardul sovietic) din sud-estul țării.
Telekom Grecia a atras 150 de milioane de euro pentru a-și lărgi banda de transmise de date, iar 280 de milioane de euro se duc către aeroporturile grecești care vor fi privatizate. Slovacia primește 427 de milioane de euro pentru centura Bratislavei.
Italia va beneficia de 300 de milioane de euro doar pentru a instala gazometre inteligente.
Prin planul Juncker trebuiau să fie absorbite, până la mijlocul lui 2018, 335 de miliarde, dar s-au cheltuit efectiv doar 315 miliarde, la nivelul întregii Uniuni Europene.
