Radu Dinescu (foto jos), Secretarul General al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), spune că industria de transport autohtonă pierde 2,4 miliarde de euro pentru că România nu este în Schengen.
Austria a reiterat, zilele trecute, faptul că nu dorește ca România să facă parte din Schengen, chiar dacă UE a somat Viena să își schimbe atitudinea.
Citește și: Austria se ia la trântă cu toată Uniunea Europeană pentru a ține România afară din Schengen
Într-un interviu pentru Newsweek România, Radu Dinescu, care este și președintele Uniunii Internaționale a Transporturilor Rutiere (IRU) vorbește și de controalele la frontierele externe Schengen care creează timpi lungi de așteptare ce nu există pentru țările din zona Schengen.
Radu Dinescu, UNTRR: 2,4 miliarde € pagube, 6 ore petrecute în vamă pentru că nu suntem în Schengen
Radu Dinescu mai arată că, în 2021, comerțul României cu Austria a fost de 5 miliarde de euro. Bunuri de 4,3 miliarde de euro au fost duse prin intermediul transportului rutier.
Citește și: Austria nu ne vrea în Schengen, dar și-a dublat importurile din Rusia. Kovesi, chemată să ancheteze
Newsweek România: Care sunt pierderile rezultate din faptul că România nu este în spațiul Schengen pentru transportatori ?
Radu Dinescu, Secretar General al UNTRR: Industria de transport rutier este cea mai afectată ramură economică de neaderarea la Schengen a României - Stat Membru al UE din 2007.
La 16 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană sunt inacceptabile cozile de zeci de kilometri de camioane la frontierele UE, care blochează activitatea transportatorilor rutieri români și generează poluare, 25% - 30% timp de muncă pierdut pentru conducătorii auto români și întârzieri în livrarea mărfurilor către clienți, afectând lanțurile logistice, procesele de producție și aprovizionarea orașelor și ducând la creșterea costurilor pentru transportatorii rutieri și consumatorii finali.
Controalele la frontierele externe Schengen (dintre care unele sunt frontiere interne ale UE) creează timpi lungi de așteptare care nu există pentru țările din zona Schengen.
La punctele de trecere a frontierei dintre România și Ungaria sau Bulgaria, timpii de așteptare variază între minim 30 de minute și până la 72 de ore, cu o medie de 6 ore/trecere. Timpii mari de așteptare la frontiere afectează în mod semnificativ lanțurile logistice, deoarece crește timpul de lucru al șoferilor și scad veniturile.
Citește și: România pusă în afara Schengen de Nehammer și Orbán deși migranții ilegal vin în Austria din Ungaria
Perioadele de așteptare prelungite duc la pierderi potențiale semnificative de venituri. UNTRR estimează că pierderile directe suportate de transportatorii rutieri români din cauza neaderării la Schengen se ridică la 2,41 miliarde de euro pe an.
Cum sunt influențate afacerile transportatorilor de faptul că România nu e în Schengen?
În această vară, la frontierele Schengen ale României cu Ungaria s-au înregistrat cozi uriașe de camioane generate de neaderarea la Schengen și cântărirea camioanelor la frontieră.
În ceea ce privește frontierele Schengen ale României cu Bulgaria, un reportaj recent filmat de UNTRR la noua parcare de camioane construită la Ruse cu sprijinul autorităților bulgare prezintă practicile discriminatorii semnalate de transportatorii români
Solicităm eliminarea controalelor la punctele de trecere a frontierei româno-bulgare și crearea de culoare speciale care să faciliteze trecerea autoturismelor și a camioanelor înmatriculate în România și Bulgaria, în mod paradoxal, autoritățile bulgare au sprijinit dezvoltarea unei parcări private pentru camioane, pe terenul municipalității din Ruse, care a început să opereze din luna iunie a acestui an fără niciun anunț oficial, fără informații publice și de contact pe web, email sau media.
Se aplică tarife discriminatorii
Pentru a putea trece frontiera, transportatorii rutieri români sunt obligați să își parcheze camioanele numai în spațiile de parcare ale acestui operator privat, care aplică tarife discriminatorii și excesive pentru camioanele românești față de cele bulgare.
Industria transporturilor rutiere are nevoie de intervenția urgentă a CE pentru a asigura condiții de concurență loială pentru toți transportatorii rutieri din UE și de tot sprijinul autorităților europene pentru aderarea României la spațiul european Schengen în 2023, asigurând libertatea de circulație în UE pentru transportatorii rutieri și pasagerii români și eliminarea timpilor lungi de așteptare la frontiere pentru lucrătorii din transport.
Cum poate România să surmonteze aceste „neajunsuri” ?
Prin votul negativ al Austriei motivat cu informații publice false, industria de transport rutier, cel mai mare exportator de servicii al României, este cea mai afectată ramură economică de neaderarea la Schengen a României - Stat Membru al UE din 2007.
În acest mod, Austria dă o puternică lovitură economiei românești în care are interese majore.
Lipsa României din spațiul Schengen e doar de natură politică?
Dacă Austria vrea să schimbe condițiile de aderare în spațiul Schengen, atunci trebuie să le impună pentru viitoarele țări candidate și nu pentru cele existente, cărora li s-a solicitat îndeplinirea unor condiții clare, pe care România le-a îndeplinit deja.
UNTRR își exprimă profunda nemulțumire că celelalte state membre UE, mai ales marile democrații occidentale, au abandonat principiul îndeplinirii obligațiilor tehnice ca fiind necesar și suficient pentru includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Schimbarea regulilor la finalul jocului numai pentru o parte din candidați dovedește aplicarea clară de tratament inegal și preferențial.
Dacă Austria ar fi vrut să transmită un semnal, așa cum pretinde, împotriva extinderii Schengen, atunci ar fi trebuit să nu accepte nicio țară candidată. Votul selectiv demonstrează, prin acceptarea Croației și respingerea României și Bulgariei, o abordare subiectivă și neprincipială care a torpilat unitatea Uniunii Europene sub atenta supraveghere a Comisiei Europene.
Industria transporturilor rutiere are nevoie de intervenția urgentă a autorităților române și europene pentru aderarea României la spațiul european Schengen în 2023, asigurând libertatea de circulație în UE pentru transportatorii rutieri și pasagerii români ssși eliminarea timpilor lungi de așteptare la frontiere pentru lucrătorii din transport.
Nu intrăm nici în 2024?
Newsweek România a arătat că există posibilitatea ca România să nu intre în Schengen nici în 2024. Anul viitor au loc alegeri în Austria și partidele importante au făcut din migrație un subiect de campanie electorală.
Citește și: Cum ar putea România să stea în afara Schengen până în 2028. Există un „coșmar” mai mare ca Nehammer
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza opoziției acesteia față de aderarea României la zona Schengen.
Într-un interviu acordat publicației austriece Der Standard premierul Marcel Ciolacu a afirmat că prejudiciul adus României "se ridică la cel puțin două procente din PIB".
Citește și: România va ataca Austria la Curtea de Justiție pentru blocada la Schengen. Ciolacu: „Categoric, da!”
