"Prognoza europeană pentru producţiile agricole în acest an nu este una bună pentru România. Experţii de la Bruxelles estimează acum scăderi de până la 15% a randamentelor la hectar, ceea ce pune mari probleme fermierilor.
Recunoaştem că am avut un an agricol anterior bun, dar nu excepţional, aşa că nimeni nu poate spune că şi-a revenit financiar după dezastrele anterioare.
În aceste condiţii suntem îngrijoraţi de estimarea conform căreia fermierii ar putea obţine anul acesta, în medie, puţin peste 4 tone de grâu la hectar. Este o scădere, şi vorbim de medie, de aproape 10 procente faţă de anul trecut.
Citește și
Cum a șmenuit deputatul AUR Mihai Lasca un german, în 2006, pe E60, prin metoda „Maradona”
Cât priveşte orzul, producţia medie la hectar s-ar putea reduce cu 15%, iar cea de orez cu 12%. Dacă nu plouă, producţiile vor fi şi mai mici", susţin reprezentanţii AFR într-o analiză transmisă AGERPRES.
Anul trecut, România a înregistrat o producţie totală de cereale de 27,19 milioane de tone, fiind cu aproape 50% mai mare decât în 2020, în principal datorită creşterii randamentelor la hectar.
Din păcate, România s-a confruntat încă de la începutul anului cu condiţii mai secetoase decât în mod obişnuit, în special în jumătatea estică, unde precipitaţiile au fost, local, cu până la 80% sub media pe termen lung.
"Nu ne rămâne decât să aşteptăm ploaia, pentru că sistemele de irigaţii în România sunt insuficiente. Sigur că Asociaţia Fermierilor din România salută recenta iniţiativă guvernamentală de modificare a legii irigaţiilor, care ar trebui să permită fermierilor să-şi înfiinţeze microsisteme de irigare.
Dar să nu uităm termenul "micro", iar asta nu rezolvă marea problemă - lipsa apei. Este bine, spunem noi, că vor fi reduse demersurile pe care ar trebui să le facem într-o astfel de iniţiativă. Şi aici vorbim de depunerea de către noi, fermierii, a unei cereri de înfiinţare a sistemului, urmând ca ANIF să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare", arată AFR.
Citește și
Clanul Corduneanu cerea taxă de protecție în monedă virtuală de la o videochatistă
Reprezentanţii Asociaţiei consideră că într-o astfel de situaţie mai rămâne de rezolvat o mare problemă - cea a banilor -, pentru că sunt încă prea puţini fermierii care îşi permit singuri înfiinţarea de sisteme de irigaţii, chiar şi la nivel micro.
"Este nevoie de finanţare pe măsură, dacă tot susţinem mereu că fermierii sunt de mare importanţă pentru România.
În acest domeniu consideră Asociaţia Fermierilor din România că ar trebui intervenţii ale autorităţilor. Ni se cere să fim competitivi în agricultura europeană, uitând însă mereu că suntem "defavorizaţi"atunci când vine vorba de finanţarea activităţilor curente şi a investiţiilor", atrag atenţia aceştia.
Potrivit sursei citate, la ora actuală există sisteme performante de irigaţii, precum tehnologia de irigate prin picurare, folosită de giganţi din industria alimentară, dar şi de fermieri. Cei care adoptă o astfel de tehnologie pot avea un randament mai bun şi o mai bună conservare a apei.
"Este o schimbarea fundamentală faţă de irigarea clasică, de exemplu prin "inundarea" culturilor, una dintre cele mai frecvent utilizate forme de irigare în lume astăzi.
Aproximativ 85% din câmpurile agricole la nivel global folosesc acest sistem, în care apa este livrată la câmp printr-o conductă sau un şanţ, iar apa curge pur şi simplu peste pământ prin cultură.
Sistemul iroseşte atât apă - se crede că aproximativ 50% se pierde prin evaporarea sau infiltrarea zonelor necultivate - cât şi îngrăşământ şi nici nu produce recolte optime.
Noile tehnologii, pe care Asociaţia Fermierilor din România le susţine şi le promovează, sunt considerate a fi posibile (şi nu peste foarte mult timp) în cazul a 85% din suprafeţele agricole irigate din lume.
Să ţinem cont de faptul că această tehnologie de irigare se aplică cu uşurinţă şi relativ ieftin. Rezultatul înseamnă scăderea consumului de apă la aproximativ jumătate din consumul anterior.
În plus, recoltele cresc în mod obişnuit cu 15 până la 40 la sută, astfel încât aduc fermierilor un venit mai mare. De asemenea, fermierii trebuie să folosească doar jumătate din cantităţile de îngrăşământ pe un câmp care este irigat prin picurare", a explicat ARF.
În altă ordine de idei, organizaţia atrage atenţia asupra unei obligaţii legale care cade în sarcina fermierilor în această perioadă, respectiv distrugerea ambroziei, care de câţiva ani, pare a fi devenit unul dintre marii duşmani ai cetăţenilor Uniunii Europene.
"Dacă nu o facem, evident pe cheltuiala noastră, riscăm să primim amenzi care pot ajunge şi la 20.000 de lei. Garda de Mediu ne avertizează că noi, fermierii (dar nu numai), trebuie să facem lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a ambroziei, şi asta până la 30 iunie.
În caz contrar, ne spune aceeaşi instituţie, sancţiunile aplicabile înseamnă amenzi de la 1.000 de lei la 5.000 de lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice", au adăugat reprezentanţii ARF.
Nu în ultimul rând, AFR a transmis că fermierii au în prezent posibilitatea de a câştiga bani prin împădurire de pe urma terenurilor mai puţin productive, în condiţiile în care până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe 25.000 de hectare.
"Să remarcăm şi o veste mai bună, mai ales pentru fermierii care deţin terenuri prea puţin productive sau chiar total nefavorabile agriculturii.
Acum apare o posibilitate de a câştiga bani şi de pe aceste terenuri, chiar dacă nu imediat. Şi asta pentru că proprietarii care îşi transformă terenurile în păduri vor primi 456 euro/ hectar în fiecare an, timp de 20 de ani. Nu pare mult, mai ales că la început există cheltuieli destul de mari cu împădurirea, dar măcar în perspectivă terenurile devin "productive".
Asociaţia Fermierilor din România salută astfel ideea Ministerului Mediului, o ordonanţă de urgenţă fiind deja aprobată de Guvern.
Banii, adică cei 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă, vor fi încasaţi anual de proprietar (pentru rolul pe care îl are pădurea nou înfiinţată în stocarea carbonului). Este adevărat că nu e un cadou pentru fermieri, ci o obligaţie pe care România şi-a asumat-o la nivel european.
Până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe 25.000 de hectare, iar între 2024 - 2026 are obligaţia să realizeze pe alte 31.700 de hectare lucrări de împădurire şi reîmpădurire", arată AFR în document.
Astfel, categoriile de lucrări acceptate sunt: împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente; împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora; împădurirea terenurilor situate în fondul forestier naţional, cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure şi care necesită o refacere a potenţialului forestier prin împădurire; împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP - Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecţie.
