Având în vedere multitudinea de domenii şi măsuri pe care aceasta componentă le finanţează, era de aşteptat un interes major din partea potenţialilor beneficiari, mai ales că obiectivul de teritorializare a acordării finanţărilor, cu care Programul a fost planificat, prevede prealocări de sume predefinite pentru fiecare tip de localitate din ţară.
Structurată pe mai multe tipuri de investiţii, Măsura C10 - Fondul local îşi propune modernizarea infrastructurii de transport local şi a sistemelor de transport public, atât prin achiziţii de mijloace de transport nepoluante, cât şi prin orientarea investiţiilor către parteneriate între localităţi. Spre deosebire de finanţările anterioare, unde primăriile puteau aplica doar pentru intervenţii în limita teritorială a localităţilor lor, în cadrul PNRR C10 pentru achizitia autobuzelor nepoluante aplicaţia la finanţare este obligatoriu de realizat printr-o asociere de localităţi.
Deşi este un demers natural şi benefic pentru dezvoltarea sustenabilă a localităţilor din România, exerciţiul aplicării în comun pentru proiecte de finanţare este unul nou pentru administraţiile locale, iar lipsa unui cadru legal clar şi predictibil în ceea ce priveşte viitoarele zone metropolitane, încă neaprobat de Guvern la momentul pregătirii sau lansării apelului de proiecte, se poate transforma într-o provocare majoră în implementarea viitoare a proiectelor.
Zone de investiții greu de exploatat
Deşi se doreşte a fi un program de finanţare de importanţă naţională, este de reclamat stilul arbitrar de stabilire a priorităţilor de finanţare, cu ţintele sale negociate cu Comisia Europeană, prin care iaraşi localităţile vor fi puse în faţa obligaţiei de a investi în tehnologii avansate, cum ar fi staţii de încărcare pentru autovehicule electrice în mediul rural, dar amplasate în sate şi comune care nu au încă utilităţi de bază, cum ar fi alimentarea cu apă sau canalizare. Un alt exemplu similar este oportunitatea prin PNRR a construirii de blocuri pentru specialişti doar în oraşe sau comune, în detrimentul altor localităţi (municipii nereşedinţă de judeţ) care au posibilităţi reale operaţionale de a gestiona în mod sustenabil sisteme locale educaţionale sau de sănătate. În acelaşi registru se înscrie alocarea a aproape 14% din bugetul pentru Măsura I1.1 “Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public” pentru microbuze ecologice în mediul rural, în condiţiile în care acestea nu vor putea fi utilizate pentru servicii de transport public.
Care sunt provocările, dar şi oportunităţile pentru dezvoltarea ulterioară a localităţilor din ţară
Măsura C10 dispune de un buget generos, de 2.730 miliarde de euro, atât finanţare europeana cât şi sume alocate prin OUG124/2021 pentru suprafinanţarea proiectelor din bugetul naţional. Teritorializarea finanţării presupune prealocarea unor sume pentru fiecare tip de localitate. Astfel, un municipiu reşedinţă de judeţ va beneficia de o finanţare de 12.493.000 euro/localitate, un municipiu nereşedinţă, 4.193.550 euro/localitate, un oraş va dispune de 3.189.815 euro/localitate, iar o comună 324.770 euro/localitate.
Alocarea fondurilor disponibile pentru fiecare localitate este însă condiţionată de anumite praguri valorice maxime sau de plafoane valorice pentru fiecare tip de investiţie. Din aceste limite şi prealocari pornesc principalele provocări, dar şi oportunităţi pentru dezvoltarea ulterioară a localităţilor din ţară.
Pe de o parte, pentru investiţii în sisteme de digitalizare, care dispun de o gamă largă de tipuri de investiţii eligibile, necesare şi oportune pentru toate localităţile din România, o reşedinţă de judeţ nu poate investi mai mult de 8,6% din bugetul sau prealocat, în timp ce un municipiu nereşedinţă nu poate dispune de mai mult de 11,92% din bugetul alocat. Pe de altă parte, pentru înnoirea parcului de mijloace de transport, deşi există o alocare maximă în bugetul total al Programului de 27,62%, beneficiarii nu vor avea nicio limită în consumarea bugetelor prealocate pentru acest tip de investiţie.
Ce pot face Primăriile
Având în vedere faptul că sistemul informatic PNRR închide automat apelul de cereri de finanţare în momentul în care s-au înregistrat deja suficiente aplicaţii pentru o anumita ţintă (de exemplu, cand se depun suficiente cereri pentru achiziţia de tramvaie, fiind fixată o ţintă numerică de 65 de unităţi la nivel naţional), există posibilitatea ca, deşi fiecare localitate să fi avut sume prealocate la dispoziţie, să nu mai poată aplica pentru respectivul tip de investiţie dorit, apelul transformându-se astfel din apel comun, necompetitiv, într-un apel de finanţare bazat pe principiul “primul venit-primul servit”.
În acest context este important pentru toate primăriile care nu au depus deja proiecte până la apariţia acestui articol să se grăbeasca în procesul de stabilire a obiectivelor de investiţie pe care doresc sa le finanţeze din PNRR şi să depună cererile de finanţare cât mai rapid, chiar dacă termenul limită oficial de depunere a cererilor va fi 30 Iunie.
“În ciuda tuturor riscurilor si provocărilor, recomandăm tuturor primarilor să pregăteasca proiectele de investiţie şi să aplice pe Masura C10 – Fondul Local deoarece, în ciuda tuturor limitărilor de buget, PNRR reprezintă o bună oportunitate pentru demararea modernizarii şi digitalizarii comunităţilor locale şi a serviciilor publice din localităţile respective prin investiţii iniţiale, investiţii care pot fi continuate şi dezvoltate apoi prin alte programe de finanţare disponibile – Programele Operaţionale Regionale 2021-2027, Dezvoltare Rurală, Digitalizare şi altele”, a precizat Radu Andronic, director general FIP Consulting.
Care sunt proiectele ce pot primi finanțare
Alături de infrastructura de transport şi mijloace nepoluante, prin această Masură se vor putea finanţa investitii în infrastructura velo, cu un obiectiv de peste 1000 km de piste de biciclete, investiţii pentru susţinerea autovehiculelor electrice, prin construirea unei reţele naţionale cu peste 13.000 de staţii de încărcare pentru acestea. În acelaşi timp, localităţile vor putea finanţa şi implementa sisteme TIC (Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor) şi/sau ITS (Intelligent Transport Systems), existând o paletă extrem de largă de sisteme şi funcţionalităţi care sunt considerate eligibile şi care pot fi realizate prin acest program, pornind de la sisteme adaptive de semaforizare, sisteme integrate de supraveghere video, sisteme conexe dedicate serviciilor de transport public local şi până la amplasarea de elemente de mobilier urban cu funcţiuni “smart-city” sau extinderea punctelor de internet WiFi în localităţi. O submăsură aparte va viza construirea de locuinţe pentru tineri, eficiente energetic nZEB Plus sau construirea de locuinţe nZEB Plus pentru specialişti în oraşe şi comune, reabilitarea moderată a clădirilor publice din oraşe şi comune în scopul eficienţei energetice, dar şi transpunerea în format GIS a documentaţiilor de planificare teritorială precum PUG, PUZ-uri sau Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă.
Despre FIP Consulting
FIP Consulting este una dintre principalele companii de consultanţă în domeniul fondurilor europene destinate autorităţilor locale din România, cu o experienţă de peste 16 ani. Până în prezent am pregătit, consiliat beneficiari şi depus spre finanţare un portofoliu de proiecte de peste 115 milioane de euro pentru PNRR Componenta C10 Fondul Local. FIP Consulting poate fi alături în procesul de pregatire, depunere şi implementare de proiecte de finanţare prin PNRR, urmând a continua dezvoltarea ulterioară a proiectelor de investiţii din alte surse de finanţare europeană viitoare, în special prin Programul Operaţional Regional 2021-2027. Oferim servicii integrate primăriilor din România, începând cu serviciile de consultanţă pentru documente strategice, continuând cu servicii de consultanţă pentru accesarea finanţărilor nerambursabile, servicii de inginerie, proiectare, urbanism şi arhitectură şi terminând cu asistenţă tehnică pe perioada execuţiei investiţiei şi managementul de proiect..
FIP Consulting este Partener Principal al evenimentului Smart Communities - Conferință & Expo, care va avea loc pe data de 9 iunie 2022, la București şi este compania românească cu cea mai mare experiență în pregătirea și finanțarea proiectelor de mobilitate urbană durabilă și regenerare urbană, având cel mai extins portofoliu de proiecte de infrastructură urbană pregătite în ultimii 5 ani, cu o valoare de finanțare a acestora de peste 590.000.000 euro.
Date de contact:
https://www.concordcom.ro/smart-communities-2022/
Articol sustinut de FIP Consulting
