Oligarhul Medget Rahimkulov este al doilea acționar al grupului bancar OTP, din Ungaria, prezent și în România. Își conduce afacerile din Budapesta. Banca Națională a României s-a opus intenției OTP de a prelua Banca Românească, parte a Grupului National Bank of Greece. O altă firmă în care se intersectează interesele oligarhului Rahimkulov și ale Rusiei este grupul MOL din Ungaria, de asemenea prezent în economia românească.
Compania Gazprom s-a asociat cu grupul MOL și au creat compania mixtă Panrusgaz. Se întâmpla la mijlocul anilor ’90. Atunci, Megdet Rahimkulov a preluat 10% din acțiunile Panrusgaz. Totodată, a fost numit pe funcția de director executiv. O altă afacere interesantă a fost preluarea de către Gazprom a băncii Altalanos ErtekForgalmi Bank, condusă de Rahimkulov. Ulterior, banca a fost răscumpărată de miliardarul ruso-maghiar. Presa maghiară anunța în 2007 că Rahimkulov a vândut banca răscumpărată de la ruși, iar banii obținuți au fost investiți în acțiuni la grupul MOL și OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria.
Afacere oprită
Pentru o perioadă scurtă de timp, oligarhul Rahimkulov a fost chiar reprezentantul Gazprom la Budapesta. O sursă diplomatică îl informa pe George Friedman, de la Stratfor, că Rahimkulov a fost adjunctul lui Rem Vyahiriev, fostul director al Gazprom. Informația apare într-un document publicat de către Wikileaks.
OTP Bank, intrată pe piața românească în 2004, a încercat recent să cumpere Banca Românească. Afacerea nu s-a finalizat pentru că a intervenit Banca Națională a României (BNR), care s-a opus preluării. Pe 15 martie 2018, BNR a anunțat că „se opune intenției OTP Bank România SA de a achiziționa o participaţie calificată directă (în proporție de 99,28%), (...) din capitalul social și drepturile de vot ale Băncii Românești SA Membră a Grupului National Bank of Greece“. BNR nu a făcut publice motivele pentru care s-a opus.
Obiective rusești bifate
Companiile MOL și OTP Bank reprezintă două capete de pod pentru interesele rusești în Uniunea Europeană. Grupul MOL controlează patru rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are o rețea de peste 2.000 de benzinării în Europa centrală și de sud-est, în zece țări, din care peste 210 în România. Cel mai mare acționar al grupului MOL este statul maghiar. Printre acționari figurează și OTP Bank Plc. și OTP Fund Management.
În 2007, George Friedman, de la Stratfor, a distribuit un e-mail intern primit de la o sursă diplomatică în legătură cu interesele rusești în compania MOL. E-mail-ul a fost făcut public de Wikileaks. „Majoritatea acțiunilor MOL se află în mâinile rusești“, spunea sursa diplomatică.
„În general, putem spune că interesele rusești directe și indirecte în MOL au depășit deja 50%. MOL este primul obiectiv al Rusiei, al doilea va fi cea mai mare bancă din Ungaria, OTP“, menționa sursa diplomatică în document.
Sursa arăta că acțiunile au ajuns la ruși prin intermediul OMV. În 2009, grupul austriac OMV a fost acuzat public că reprezintă o acoperire pentru interesele rusești. Acuzația a fost lansată de președintele executiv al MOL, Zsolt Hernadi, în fața Comisiei de relații externe a Parlamentului ungar.
Declarația a fost făcută în contextul în care OMV vânduse 21% din acțiunile MOL către rușii de de la Surgutneftegaz, o companie controlată de miliardarul Vladimir Bogdanov, aflat pe lista oligarhilor ruși a Trezoreriei Statelor Unite.
