Recent, un document al Băncii Mondiale propunea Guvernului patru variante de lucru pentru eliminarea pensiilor speciale.
Pensiile speciale în plată nu pot fi desfiinţate
Dar, chiar şi cu pensiile acestea speciale eliminate de jure, factual, în practică, un volum foarte mare de pensii speciale în plată va fi plătit în continuare, negreşit.
Cele patru variante propuse de Banca Mondială sunt următoarele, conform Digi24:
1. Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei ce nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii, la o anumită dată. Aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor ce aveau doar un serviciu minim de pensie specială, la o anumită dată.
Foarte probabil ca o asemenea decizie să fie contestată în instanţă, din cauza mai multor decizii CCR. E neclar dacă o nouă încercare va avea succes.
2. Îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, adică stoparea acumulării de beneficii suplimentare, în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate.
3. Nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem. Toţi lucrătorii nou intraţi, după o anumită dată, ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele în plată.
4. Reformarea pensiilor speciale, pentru toţi.
"Din câte văd, Guvernul merge pe scenariul patru. Şi scenariul doi era fezabil, deşi nu e reformat sistemul şi nu ştim exact cum. Scenariul patru nu e foarte clar", spune expertul în management Valentin Ionescu.
Una dintre cele mai importante probleme este vechimea. "Dacă nu se măreşte vechimea, nu se poate creşte contribuţia. Trebuie să ne uităm la cariera în profesie, în funcţie de vechime", explică Ionescu, care a fost ministru al Privatizării, în cabinetul CDR, în a doua parte a anilor 90.
Guvernul ar dori ca rata de înlocuire să scadă la 45%. O rată de înlocuire, explică specialistul, "e raportul dintre pensia ta şi un sistem de referinţă, ca salariul mediu brut pe economie.
Nu e foarte clar cum au calculat rata de înlocuire (n.n.: cei care spun acum că o vor la 45%)".
Contributivitate şi compensatoriu
Dacă nu se va mări vechimea în muncă, nu se poate reduce din partea compensatorie din pensie. O pensie va avea o parte de contributivitate şi o parte compensatorie, pe care o dă suplimentar statul, după o anumită formulă de calcul.
În rândul celor ce primesc pensia de serviciu, pe partea de contributivitate, în totalul pensiei, există nişte procente contributivitate - compensatoriu.
Valentin Ionescu a făcut calculele, pornind de la valoarea medie a unei pensii de serviciu. La diplomaţi, componenta contributivă e de 60%, pe pensia medie a diplomaţilor, la funcţionarii parlamentari aproape 72%, la personalul aeronautic civil navigant undeva la 43%, iar procurori şi judecători 19% - cea mai mică rată de contributivitate, dintre toate breslele.
La personalul de instanţă e undeva la 55%, la Curtea de Conturi 60,5%. "La militari şi poliţişti, nu ştiu exact, pentru că nu am date, pentru că ei nu publică datele", spune Ionescu.
Vechimea e prea mică
În toate scenariile, cei mai favorizaţi sunt judecătorii. "Din punctul meu de vedere, vechimea trebuia să fie mai mare de 25 de ani", spune expertul.
De exemplu, poliţiştii se pensionează prea repede. Spre comparaţie, cerințele obligatorii privind vârsta de pensionare din Legea Federală a Statelor Unite impun în general ca poliţiştii federali să iasă la pensie la 57 de ani, dacă au împlinit 20 de ani de serviciu.
Totuşi, șefii agenției pensionarilor pot scuti ofițerii de la această cerință, până la vârsta de 60 de ani, dacă determină că interesul public o impune, conform The Healthy Journal.
Aceeaşi sursă dă exemplul din Marea Britanie, unde poţi face, ca poliţist, cerere de pensionare de la 55 de ani, dar ţi se va lua în considerare cererea după 60 de ani.
"De ce în România poliţistul iese la 45 de ani şi în altă parte la 60 de ani? Sigur că omul nu mai are aceeaşi vitalitate, sigur că face birou. Nu mai aleargă după infractori. Face muncă de coordonare, de instruire", explică Valentin Ionescu.
Pensiile speciale în plată rămân
Nu poţi să tai pensiile de serviciu aflate în plată. Deja sunt nişte drepturi constituite. O decizie din 2009 a CCR a stabilit că drepturile deja primite nu pot fi retrase.
Atunci, Cabinetul Boc, care anunţase iniţial tăierea salariilor bugetare şi pensiilor, a revenit, decizând impozitarea pensiilor.
Lucrurile sunt valabile pentru toate pensiile, inclusiv cele speciale, aflate în plată, pentru că decizii ulterioare ale CCR au completat-o pe prima, clarificând lucrurile legic, dar complicându-le printr-o sarcină bugetară mărită.
Pensii speciale: 12 miliarde, cât o treime din bugetul MApN. Pilonul I – 11 miliarde de lei
Care este volumul pensiilor speciale aflate în plată, în momentul acesta? 12 miliarde de lei, spune Ionescu."Am făcut o estimare la 11,997 miliarde de lei. Suma aceasta e nominală. O să mai crească, dar ponderea sa în PIB va mai scădea, pe măsură ce creşte PIB-ul".
Bugetul MapN pe anul 2022 a fost de 36,1 miliarde de lei. Dacă estimăm că PIB-ul pe anul 2022 a fost de 240 de miliarde de lei, asta înseamnă că în prezent pensiile speciale au o pondere de 0,5% din PIB.
Populiştii spun, atrage atenţia specialistul, că "tăiem pensiile speciale şi rămân numai la militari şi la procurori".
"Defalcat, situaţia stă astfel: militarii primesc 4,3 miliarde de lei anual, poliţiştii mai iau şi ei 5,2 miliarde de lei, aproape 840 de milioane de lei iau pensionarii din serviciile secrete, iar judecătorii pensionari mai iau 1,2 miliarde de lei. Sunt deja 11,2 miliarde de lei", a detaliat Valentin Ionescu, pentru Newsweek.
Comentariul lui Ionescu: "Ca să le răspund «sloganiştilor»: ce tai tu, domnule, de fapt? Spui că tai şi în realitate simulezi că tai".
Simulare
"Şi mai şi creezi o problemă, culmea, celor cărora le tai, decât celor cărora nu le tai. E stupid", explică expertul în management.
Înseamnă că, pe speranţa de viaţă a acestor pensionari, vor fi în plată în continuare poate chiar şi 30 de ani de acum încolo?
"Cei cărora deja le-ai dat o pensie rămân cu ea. Sigur că ponderea în PIB va scădea, pe măsură ce PIB creşte. La Pilonul I, la bugetul asigurărilor sociale, sunt acum cam 111 miliarde de lei, iar cheltuiala va creşte. Sunt 4,9 milioane de pensionari", a afirmat Valentin Ionescu.
Aceasta înseamnă, pe de altă parte, că pensiile speciale, ca pondere, reprezintă puţin peste 10% din totalul pensiilor.
