„Astfel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor cu fermierii români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De asemenea, potrivit ministrului agriculturii, Petre Daea, s-a aprobat o convergenţă progresivă a subvențiilor prin care România este avantajată de creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.
România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe deoarece această restricție ar fi afectat grav fermele mari locale care ar fi pierdut din competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe. De altfel, fermierii din România şi din alte şase state europene au semnat în luna decembrie 2018 un document privind poziţia acestor ţări în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), principalele măsuri susţinute fiind mărirea bugetului PAC, uniformizarea subvenţiilor și renunţarea la plafonarea subvenţiilor.
Documentul a fost transmis Comisiei Europene şi comisarului pe agricultură Phil Hogan.
Prin plafonarea plăților directe, fermierii români aflați în plin proces de consolidare ar fi fost profund dezavantajați. „Agricultura a făcut un salt extraordinar de când România a intrat în Uniunea Europeană.
Hotărârea de a se continua sprijinul pe unitatea de suprafață trebuie salutată, fiind o adevărată plasă de siguranță pentru fermierii români și pentru fermele cu o dimensiune peste medie. Cu sprijinul fondurilor europene, fermele din România vor putea continua investițiile”, a declarat Lucian Buzdugan, director general Agricost.
