Ne îndatorăm pe zi ce trece. Nevoia de împrumut a Guvernului crește la un nivel record
Necesarul brut de finanţare al Guvernului - suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar, dar şi rostogolirea datoriei vechi ce vine la plată - poate ajunge pentru acest an la un nivel record, posibil chiar aproape de 180 de miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza unor informaţii primite pe surse despre evaluarea Guvernului privind deficitul estimat pentru acest an.
Deficitul poate ajunge anul acesta la 5,5%, potrivit informaţiilor Profit.ro.
Autorităţile au renunţat la ţinta de deficit bugetar de 4,4% pentru 2023, de aproape 70 de miliarde de lei, şi au discutat cu Comisia Europeană permisiunea - având în vedere că România este deja monitorizată într-o procedură de deficit excesiv - pentru un deficit care să fie chiar şi cu peste 1 punct procentual mai ridicat faţă de ţinta de 4,4%.
Surse diferite din Ministerul Finanţelor şi din Guvern au declarat pentru Profit.ro că pentru anul 2023 a fost agreată cu reprezentanţi ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%.
Mergem pe deficit
Rămâne de văzut ce ţintă de deficit îşi va stabili Guvenul la rectificarea din vară şi cum va reuşi să încheie la final de an.
Faptul că a fost agreată cu Comisia Europeană o nouă limită de deficit, mai ridicată, în cadrul căreia România să nu rişte suspendarea unor fonduri UE ca umare a depăşirii ţintei iniţiale de 4,4%, nu înseamnă obligatoriu că Guvernul va ajunge la maximul noii limite, însă probabil se va situa destul de aproape.
Citește și: De ce nu e bine să crească acum salariul minim brut şi care ar fi efectele unei asemenea măsuri
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat recent, întrebat de jurnalişti, că este exclus ca deficitul să fie mai mare de 5% în acest an.
Potrivit informaţiilor Profit.ro, Ministerul Finanţelor şi-a negociat însă informal cu CE spaţiu pentru un deficit mai mare de 5%, condiţionat de măsuri de corecţie, pe venituri şi cheltuieli.
Guvernul ar putea prezenta, însă, la rectificarea din vară o ţintă de deficit bugetar până în 5%, urmând să revină asupra deficitului la a doua rectificare, de pe finalul anului, în funcţie de cum decurg lucrurile.
