Monsson, afaceri cu firme din familia Falcă. Critică reforma din piața energiei: „Puține proiecte vor reuși„
Monsson, unul dintre cei mai mari dezvoltatori români de energie regenerabilă, a lucrat în proiectele sale din Arad cu firme legate de familia europarlamentarului PNL Gheorghe Falcă și a fost chiar asociat în companii energetice cu o societate administrată de Ela Falcă.
Compania susține însă că legăturile politice nu au avut nicio relevanță în alegerea partenerilor.
Monsson critică dur noile reguli din piața proiectelor regenerabile adoptate recent și avertizează că „puține proiecte” vor mai putea îndeplini condițiile impuse, exact într-un moment în care România vorbește despre deficit de producție și despre necesitatea urgentă a unor noi capacități de producție și stocare.
Monsson, Pro Arhitectura, Ela Falcă și Gheorghe Seculici
Legăturile dintre proiectele Monsson din județul Arad și familia unuia dintre cei mai importanți politicieni PNL din zonă apar chiar în actele administrației publice.
În cazul proiectului fotovoltaic Nădab 1 din Chișineu-Criș, un raport oficial al Primăriei arată că Monsson Alma SRL era proiectant general, Pro Arhitectura SRL era proiectantul de arhitectură, arhitectul Ela Falcă figura drept proiectant, iar Gheorghe Seculici drept coordonator de urbanism.
Ela Falcă este soția europarlamentarului PNL Gheorghe Falcă și fiica lui Gheorghe Seculici. Seculici a fost președinte al Consiliului Județean Arad și vicepremier în Guvernul Tăriceanu.
Gheorghe Falcă este în prezent europarlamentar ales din partea PNL, membru al grupului PPE.
Relația dintre Monsson și zona de afaceri a familiei Falcă nu s-a limitat însă la servicii de proiectare.
Documente publicate în 2024 arată că Monsson și L’Architecture d’Aujourd’hui SRL, societate administrată de Ela Falcă, au fost asociați în firme din sectorul energetic. În Terra Wind Power, spre exemplu, Monsson deținea 75%, L’Architecture d’Aujourd’hui 10%, iar restul participațiilor erau împărțite între alți parteneri.
Newsweek România a întrebat Monsson de ce a ales aceste societăți și persoane pentru proiectele sale.
Compania susține că selecția firmelor locale de arhitectură s-a făcut în funcție de experiență, calitatea serviciilor, respectarea termenelor și seriozitate și spune că în Arad ar fi avut șase potențiali parteneri.
Monsson nu a precizat identitatea celorlalți cinci și nici valoarea contractelor cu firmele selectate, invocând clauzele de confidențialitate.
Compania afirmă totodată că, atunci când partenerii au fost selectați, conducerea sa „nu cunoștea și nici nu a fost interesată de relațiile familiale ale acționarilor”.
Monsson: Gheorghe Falcă nu ne-a intermediat întâlnirile
Gheorghe Falcă nu este însă străin de prezentarea publică a marilor proiecte regenerabile dezvoltate de Monsson în județ.
În noiembrie 2022, proiectul Dama, viitorul parc fotovoltaic de peste 1.000 MW de la Grăniceri și Pilu, a fost prezentat într-o conferință organizată la Consiliul Județean Arad. Alături de reprezentanții dezvoltatorului și investitorului au participat conducerea CJ Arad, primarii celor două comune și europarlamentarul Gheorghe Falcă.
Newsweek România a întrebat Monsson dacă Falcă a facilitat, intermediat sau participat la întâlniri ale companiei cu administrația locală, Guvernul, ANRE, Transelectrica sau alte instituții.
Răspunsul companiei a fost categoric: Niciodată.”
Monsson afirmă că discută direct cu autoritățile prin comunicări scrise privind avizarea și autorizarea proiectelor.
Newsweek România i-a transmis separat lui Gheorghe Falcă zece întrebări privind relațiile sale cu Monsson, eventualele demersuri făcute pentru proiectele companiei, relațiile comerciale ale firmelor apropiate familiei sale cu grupul Monsson și eventuale discuții privind reforma pieței energetice.
Gheorghe Falcă: „Soția mea are libertatea să lucreze cu oricine din domeniul privat„
Europarlamentarul liberal ne-a oferit un singur răspuns la cele 10 întrebări pe care I le-am trimis: „Soția mea este administrator si are libertatea sa lucrezi cu oricine din domeniul privat. Eu n-am nici o responsabilitate. Mulțumesc de înțelegere„.
În 2017, Agenția Națională de Integritate anunța că identificase indicii privind un posibil conflict de interese în cazul lui Gheorghe Falcă, pe atunci primar al Aradului, în legătură cu acte administrative semnate pentru beneficiari ale căror proiecte fuseseră realizate de Pro Arhitectura, societate în care acesta și soția sa aveau atunci calitatea de asociați. Situația respectivă este anterioară proiectelor Monsson analizate aici și nu constituie o dovadă privind autorizarea lor.
Reforma Bolojan-ANRE: mult mai mulți bani pentru a intra în joc
În 2026, regulile accesului noilor proiecte energetice la rețea s-au schimbat radical.
Formal, modificările au fost adoptate de ANRE. Dar chiar ANRE precizează că noua formulă a apărut după „discuții constante” dintre premierul Ilie Bolojan și președintele ANRE George Niculescu și după analizarea propunerilor transmise de Guvern.
Noua filosofie declarată este eliminarea proiectelor speculative care ocupă capacitate în rețea fără să ajungă să fie construite.
Garanția financiară aferentă racordării a fost majorată de la 5% la 20% din tariful de racordare.
În plus, solicitantul unei autorizații de înființare trebuie să constituie o garanție de 30 de euro pentru fiecare kW instalat. Pentru procedura de alocare de capacitate din 2026, garanția de participare a fost stabilită la 20.000 de euro pentru fiecare MW solicitat.
Cifrele devin foarte mari foarte repede.
Pentru un proiect de 100 MW, garanția de 30 euro/kW înseamnă 3 milioane de euro.
Pentru 500 MW: 15 milioane de euro.
Pentru un proiect de un GW: 30 de milioane de euro.
Iar acestea nu reprezintă investiția efectivă în panouri, baterii, turbine, cabluri sau infrastructura de racordare. Sunt bani pe care dezvoltatorul trebuie să îi poată mobiliza pentru a continua proiectul.
ANRE a susținut publică că măsurile sunt necesare deoarece vechea garanție de 5% nu a reușit să separe proiectele reale de cele speculative. Autoritatea declară că urmărește explicit reducerea „stocului” de ATR-uri și descurajarea rezervării speculative a capacității.
ANRE și Transelectrica nu au răspuns Newsweek. Dacă o vor face, le vom publica de îndată răspunsurile.
Newsweek România a cerut ANRE să precizeze, printre altele, cine a propus concret noile filtre financiare, ce companii și dezvoltatori au fost consultați, dacă Monsson ori reprezentanți ai săi au participat la consultări, ce impact estimează autoritatea asupra dezvoltatorilor mici și mijlocii și dacă noile reguli riscă să crească gradul de concentrare a pieței.
ANRE nu a răspuns acestor întrebări până la momentul publicării articolului.
Newsweek a solicitat și Transelectrica date privind proiectele care au ieșit din piață după modificarea regulilor, concentrarea capacității de racordare în mâinile celor mai mari titulari, proiectele dezvoltate inițial de Monsson și efectele vânzării unui SPV asupra ATR-urilor și capacității de rețea deja rezervate.
Nici Transelectrica nu a transmis răspunsuri până la publicarea acestui material.
Monsson: decizia este „eronată”
Unul dintre cei mai mari dezvoltatori din sector vede însă reforma diferit.
Monsson spune pentru Newsweek că „decizia de a impune garanțiile respective este eronată întrucât sumele sunt foarte mari” și avertizează că acestea vor bloca numeroase proiecte, „în special în zona de stocare a energiei”.
Compania merge mai departe: „Noi credem că puține proiecte vor reuși să îndeplinească noile criterii, iar multe dintre cele existente vor eșua, deși ar fi avut șansa de a fi construite și de a contribui la reducerea deficitului național de energie.”
Afirmația este importantă tocmai prin contradicția pe care o scoate în evidență.
România spune că are nevoie de noi capacități de producție.
Are nevoie de stocare.
Are nevoie de investiții care să reducă importurile și dezechilibrul dintre producția solară masivă din timpul zilei și consumul din orele de seară.
În același timp, barierele financiare de intrare pentru proiectele noi cresc substanțial.
Curățăm piața sau reducem numărul celor care își permit să intre?
Problema nu este necesitatea eliminării proiectelor speculative.
La un moment dat, România ajunsese la un volum enorm de ATR-uri pentru proiecte care existau în principal pe hârtie, iar capacitatea teoretică solicitată depășea cu mult ceea ce putea absorbi rețeaua.
Problema este unde este pus filtrul.
Dacă filtrul verifică maturitatea proiectului, terenul, finanțarea, capacitatea tehnică și calendarul realist de construire, efectul poate fi eliminarea speculatorilor.
Dacă însă principalul filtru devine capacitatea de a bloca milioane sau zeci de milioane de euro în garanții, apare și o altă posibilitate: proiectele dezvoltatorilor mai mici ies din cursă, iar piața se concentrează în jurul grupurilor care au acces la capital.
ANRE susține public că tocmai aceasta este modalitatea prin care vor rămâne proiectele serioase.
Monsson spune contrariul: vor dispărea și proiecte care „ar fi avut șansa de a fi construite”.
Tocmai stocarea poate fi lovită
Paradoxul este și mai evident în cazul bateriilor.
Sectorul energetic românesc are nevoie de capacități de stocare pentru a putea folosi mai eficient producția solară și eoliană și pentru a reduce presiunea din orele în care regenerabilele nu mai produc suficient.
Dar Monsson afirmă că tocmai proiectele de stocare vor fi printre cele mai afectate de noile garanții.
Regulile ANRE precizează, de altfel, că noile prevederi privind racordarea sunt aplicabile și instalațiilor individuale de stocare.
Asta creează o întrebare simplă de politică energetică: cum împaci nevoia de a construi rapid capacități noi de producție și stocare cu introducerea unor bariere financiare despre care unul dintre cei mai mari dezvoltatori spune că vor face ca puține proiecte să mai poată continua?
Se vor scumpi proiectele care au deja ATR?
Mai există un efect posibil.
Dacă un proiect nou are de trecut prin filtre financiare tot mai costisitoare, atunci un proiect care deține deja teren, ATR, contract de racordare, autorizație de construire și eventual autorizație de înființare devine o marfă mai rară.
Iar o marfă mai rară poate deveni mai valoroasă.
Această chestiune este relevantă și în cazul Monsson. De-a lungul anilor, compania a dezvoltat și ulterior a tranzacționat proiecte către grupuri precum CEZ, OMV Petrom, Enel/PPC, Rezolv Energy sau Verbund.
Monsson respinge însă ideea că reforma ar fi determinat deja o scumpire.
Întrebată de Newsweek dacă a observat o creștere a interesului sau a prețurilor oferite pentru proiectele mature după anunțarea noilor reguli, compania răspunde simplu: „Nu.”
În opinia Monsson, efectul ar putea fi altul: investitorii serioși ar putea prefera țări în care riscul investițional, costurile și durata autorizării sunt mai reduse.
Compania mai spune că nu negociază în prezent vânzarea unor proiecte care beneficiază de poziții de racordare sau autorizații obținute înaintea reformei și că proiectele sale actuale sunt destinate construcției, direct sau împreună cu fonduri și parteneri.
