„În momentul de faţă România nu are o strategie pe hidrogen. O echipă din Ministerul Energiei va lucra cu specialişti pentru a face o strategie naţională pe hidrogen. Chiar pe drum spre dumneavoastră (spre conferinţă - n.r.) vorbeam cu secretarul de stat Dan Drăgan să gestioneze toate proiectele pe hidrogen, pentru că trebuie să le trimitem pentru a fi prinse în Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă şi sunt proiecte pe hidrogen, să ştiţi, în România", a arătat ministrul.
Popescu a dat exemplu centrala Halânga, unde există în plan o centrală de 150 de MW pe gaz şi 50 MW solar şi hidrogen.
"Sigur că se poate produce hidrogen şi din regenerabile, se poate produce şi din nuclear, şi din gaz. Avem proiecte de hidrogen şi le vom pune în Planul Naţional de Rezilienţă şi discutăm în momentul de faţă de o nouă reţea de distribuţie a gazelor naturale şi discutăm să poată fi folosită şi pentru un amestec gaz natural 10%, hidrogen, să poată fi finanţată prin Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă", a continuat oficialul guvernamental, la conferinţa ZF Power Summit 2021.
Ministrul Energiei: România nu are o strategie pe hidrogen
În 2019, România a semnat „Iniţiativa Hidrogenului”, un document care se referă la utilizarea viitoare a hidrogenului în sectorul energiei.
România susţinea la acel moment doar declarativ acest demers căci, în planul de dezvoltare a sectorului până în 2030, nu existau obiective clare în acest sens. Consultanţii cereau Guvernului ca în următorii trei ani să facă măcar o analiză, potrivit e-nergia.ro.
Într-una dintre observaţiile trimise Ministerului Energiei pe marginea Planului Naţional Integrat Electricitate-Mediu (PNIESC) aparea şi solicitarea ca, în forma finală a Planului, să fie inclusă şi o analiză privind viitorul utilizării hidrogenului în sectorul energetic, scria Digi24.
