Ministrul Economiei vrea să legifereze modelul de afaceri „from-farm-to-fork”

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 18.08.2021 - 23:55
Ministrul Economiei vrea să legifereze modelul de afaceri „from-farm-to-fork”. / Foto: digi24.ro

Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG prin care va fi legalizat modelul de afaceri "from-farm-to-fork" (direct de la fermă la furculiţă, fără intermediari), considerat până acum ilegal în România de către ANPC.

SHARE

"Eliminăm încă o tură de excese ale statului împotriva antreprenorilor. Am pus în transparenţă un proiect pentru debirocratizarea comerţului. Proiectul desfiinţează mai multe bariere inutile şi rente de băieţi deştepţi.

Ce facem concret? Câteva exemple. Eliminăm obligaţia a face un curs inutil de vânzător pentru oamenii care vor să facă vânzare. Acum, dacă cineva vrea să vândă ceva, trebuie să ia o ştampilă cum că a făcut un curs inutil. Evident, cursul nu poate fi făcut oriunde, ci numai la nişte firme special "acreditate" de stat. Care, după cum aţi intuit, ne taxează pentru asta. M-am uitat de curiozitate, preţurile variază între 500 şi 700 de lei", a scris ministrul Economiei, Claudiu Năsui, pe Facebook.

Citește și: Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a lui Dan Vîlceanu în funcția de ministru al Finanțelor

Posibilă ieftinire a produselor

"Vă întrebaţi de ce nu scad preţurile produselor? Sau nu scad sub anumite praguri? Pentru că prin legea actuală acest lucru este amendat şi descurajat printr-o birocraţie infernală. Aberant, nu? Eliminăm şi birocraţia de care era nevoie la soldarea sau lichidarea stocurilor. Dacă o firmă voia să-şi lichideze marfa, trebuia să parcurgă o birocraţie întreagă, inclusiv să facă o notificare la primărie. Eliminăm şi interdicţia de a face mai mult de două soldări pe an. După acest proiect, totul se va face uşor.
O economie este cu atât mai sănătoasă cu cât permite concurenţa. Concurenţa pentru cele mai bune produse şi concurenţa pentru cele mai mici preţuri", a precizat Năsui.

Citește și: Omorâte cu pietre, biciuite în public, cu degetele tăiate. Ce pedepse riscă femeile afgane

O altă absurditate a statului român este că, deşi zice că vrea să încurajeze inovaţia şi concurenţa, blochează modele noi de afaceri prezente în toată Europa, a continuat el.

"Cum? Prin supra-reglementare şi sancţiuni. Aşa cum au apărut serviciile de tip Uber şi livrările la domiciliu, aşa trebuie să fim deschişi la mai multe inovaţii. De exemplu, în Europa s-a extins recent modelul de afaceri "from-farm-to-fork", adică direct de la fermă la furculiţă, fără intermediari.

Cum funcţionează? Fermierii se adună pe reţele de socializare împreună cu clienţii lor şi spun ce produse au pe stoc. Clienţii încep să plaseze comenzi. Şi, ca să evite costurile recurente de transport, se întâlnesc o dată pe săptămână timp de o oră să îşi livreze produsele comandate. Practic, oamenii cumpără direct de la fermier. Mai toate conceptele şi politicile pe care le susţine Uniunea Europeană de lanţ scurt, bio, eco, green sunt acoperite de acest model de afaceri", a precizat Năsui.

Citește și: Povestea Alexandrei, fata de 16 ani din Neamț care a ucis un bărbat care încerca să o violeze

Toate produsele sunt verificate de ANSVSA şi toate entităţile sunt înregistrate la ANAF

"Dar ce să vezi, protecţia consumatorului de la noi zice că e ilegal modelul de business practicat în restul Europei. Adică taman statul care pretinde că vrea să ne apere, ne ia dreptul de a avea opţiuni. Deci, de fapt, nu ne apără deloc. Ne împiedică să alegem dintr-o gamă mai largă de servicii şi ne trimite la vechile lanţuri de magazine. Nu avem nimic contra lor, dar românii au dreptul să aibă cât mai multe opţiuni. Din toate aceste motive, am clarificat lucrurile în acest proiect de lege, astfel încât să fie clar pentru toţi că modelul este legal şi nu trebuie sub niciun pretext blocat", a mai scris ministrul Economiei.

Capitalismul înseamnă să permiţi concurenţa şi să ajuţi micul antreprenoriat, acela care nu a fost reprezentat de nimeni în 31 de ani, a adăugat el.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, în ultimii ani la nivelul Europei s-a dezvoltat un model inovativ, numit REKO, de desfacere şi vânzare a produselor direct de la producătorul local la consumator prin intermediul unor platforme electronice online, reţele sociale, aplicaţii etc.

Organizarea unor grupuri sau comunităţi de producători locali şi consumatori pe o platformă online

Modelul de desfacere presupune organizarea unor grupuri sau comunităţi de producători locali şi consumatori pe o platformă online unde producătorii îşi listează oferta de vânzare în mod regulat/periodic, săptămânal sau la un alt interval propriu, iar consumatorii interesaţi plasează comenzi prin intermediul platformei sub forma unor mesaje/comentarii/etc care exprimă acordul de voinţă în sensul cumpărării. Astfel, acordul de voinţă al contractului de vânzare se încheie la distanţă, online, urmând ca livrarea şi plata să aibă loc ulterior, asemeni altor sisteme de comercializare cu livrare cunoscute deja economiei româneşti.

Ulterior, producătorii şi cumpărătorii se întâlnesc la un anumit loc şi timp prestabilit pentru livrarea/plata produselor, pe o perioadă de timp scurtă care permite tuturor părţilor, în funcţie de numărul de vânzători/cumpărători şi de comenzi, să efectueze operaţiunile de predare-primire şi/sau plată după caz.

Locul prestabilit este în general, dar nu obligatoriu, asigurat de organizatorul grupului REKO într-o zonă domeniu privat, fie proprietate proprie, fie proprietate a unui terţ având acordul acestuia. Astfel de locuri pot fi parcări comerciale amenajate temporar pentru operaţiunile de livrare sau alte spaţii similare care permit organizarea acestei activităţi. În unele ţări ea are loc inclusiv pe domeniul public, în pieţe, parcuri, sau alte spaţii similare şi accesibile.

Comerț fără intermediari

Relaţiile de comerţ au loc între fiecare producător şi fiecare consumator în parte, în mod direct, independent (fără intermediari) şi în avans, la distanţă, prin intermediul mijloacelor electronice. Fiecare producător răspunde în nume propriu de relaţia sa directă cu consumatorul şi de activitatea sa de producţie, comercializare şi livrare. Cu ocazia predării-preluării comenzilor are loc o simplă livrare, iar toţi producătorii garantează şi răspund pentru desfăşurarea activităţilor de livrare, producţie şi/sau comercializare în deplină legalitate din punct de vedere fiscal, sanitar-veterinar etc. Organizatorul grupului/întâlnirilor poate fi unul dintre producătorii care vând în cadrul grupului, sau o persoană care asigură alte servicii de organizare, marketing etc.

Avantajele sunt multiple atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. Pe de o parte, consumatorii au oportunitatea să comande o varietate de produse locale şi proaspete de la mai mulţi producători diferiţi cu livrarea în acelaşi loc şi în acelaşi moment, prin mijloace electronice uşor accesibile şi facile, fără să existe limite minime per comandă sau condiţionarea de un pachet predefinit, fără costuri suplimentare de livrare, taxe de procesare a plăţii cu cardul sau cash etc.

În oglindă, producătorii se bucură şi ei de posibilitatea comercializării în avans a produselor printr-un sistem eficient, simplu şi nebirocratic, predictibilitatea comenzilor şi veniturilor la intervale regulate scurte, transportul organizat doar al produselor solicitate, efecte de cross-marketing extinse şi posibilitatea unei implicări/investiţii ajustată la talia producţiei dar şi ajustabilă uşor atât în sensul extinderii cât şi al restrângerii activităţii, diversificarea vânzărilor şi minimizarea riscului de desfacere către un număr limitat de cumpărători, posibilitatea concentrării livrării într-o singură zi şi un interval scurt de timp, minimizarea costurilor de livrare către mai mulţi clienţi printr-o singură întâlnire etc.

Nu în ultimul rând, modelul permite ambelor părţi integrarea într-o comunitate locală de producători şi cumpărători cu aceleaşi interese, un schimb de informaţii uşor şi transparent, o legătură directă între producător şi consumator şi o buclă scurtă de feedback etc. Standardul de calitate, categoriile de produse acceptate şi regulamentul grupurilor se stabileşte individual de organizator, şi încurajează apariţia şi organizarea unor grupuri concurente de antreprenori şi producători care pot adapta modelul unor condiţii, nevoi sau standarde specifice.

"Din 2013 până în prezent acest tip de model s-a extins la sute de grupuri locale în Europa, dar şi pe alte continente, reunind zeci de mii de producători locali şi milioane de consumatori pentru comercializarea unor produse proaspete, sănătoase şi de origine locală într-un model economic sustenabil şi avantajos.

Modelul REKO se încadrează într-un lanţ scurt de producţie şi direct "de la fermă la furculiţă" ("From farm to fork"), dar şi în strategia verde a Uniunii Europene, iar promotorii modelului REKO, inclusiv fondatorul Thomas Snellman, au fost decernaţi cu multiple premii de excelenţă pentru inovare socială şi sustenabilitate la nivel internaţional, inclusiv de către Ministrul Agriculturii din Finlanda, unde au fost organizate primele astfel de grupuri", scriu iniţiatorii proiectului.

De asemenea, acest mod de comercializare s-a dovedit a fi nu doar convenabil, sustenabil, sănătos şi ecologic, dar în contextul pandemiei COVID-19 modelul a reprezentat o alternativă sănătoasă, rezilientă şi robustă pentru susţinerea producătorilor locali într-o perioadă dificilă, dar şi pentru livrarea către consumatori a produselor dorite într-un cadru sigur.

Modelul REKO îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei europene fără necesitatea unor avize speciale din partea instituţiilor statului deoarece în cadrul evenimentelor/întâlnirilor nu are loc o activitate de tip piaţă ci strict livrarea (predarea-primirea) comenzilor efectuate în avans, în mediul online.

Din nefericire, cadrul de reglementare românesc este neclar cu privire la acest tip de activitate, existând un nivel ridicat de nesiguranţă din partea organizatorilor de astfel de grupuri, dar şi a producătorilor şi consumatorilor care îşi desfăşoară activitatea comercială şi livrările prin intermediul lor. Pe de altă parte, neclarităţile acestui cadru generează o lipsă de uniformitate în comportamentul autorităţilor locale/regionale şi împiedică inovarea şi testarea noilor soluţii de comercializare, adaptarea lor la condiţiile şi nevoile specifice ale diferitelor regiuni sau grupuri de producători/consumatori, şi permite totodată aplicarea arbitrară a unor sancţiuni administrative sau contravenţionale pentru o activitate legală şi benefică comunităţii.

Este important de menţionat faptul că activitatea grupurilor de tip REKO, de contractare la distanţă şi livrare organizată, nu este o activitate de tip piaţă/târg (permanentă sau volantă) astfel cum sunt cele reglementate de HG nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice sau OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Având în vedere diferenţele esenţiale dintre cele două tipuri de activităţi (încheierea contractelor la distanţă, livrarea organizată, orarul scurt de desfăşurare etc.), grupurile REKO nu sunt susceptibile de a fi categorizate drept "piaţă" publică.

Cu toate acestea, este utilă introducerea unei norme de clarificare în acest sens, prin exceptarea expresă de la normele Ordonanţei nr. 99/2000 a activităţilor privind livrarea/furnizarea de alimente în baza contractelor încheiate la distanţă.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului aşteaptă propuneri şi opinii pe acest subiect timp de 10 zile. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.