Veți mai plăti cu câteva mii de euro în plus, pe un apartament, după ce TVA va crește în urma măsurilor bugetare ale Guvernului.
Măsurile fiscale ale Guvernului ar trebui să fie, împreună cu austeritatea bugetară, un mix menit să aibă un efect contraciclic. Adică, atunci când ţara se apropie de o criză, Executivul ar trebui să ia măsuri fiscale în favoarea stopării fenomenului acesteia.
Cu cât se vor scumpi locuințele în această toamnă
Din contră, Cabinetul Ciolacu parcă se străduieşte să inducă un input de criză, de încetinire a mediului de business şi de împovărare a românului simplu cu noi dări. Măsurile fiscale destinate acestui scop sunt clare, punctuale, precise, exacte.
În schimb, cele legate de subţierea structurii instituţiei guvernamentale sunt ambigue, neclare, interpretabile şi este neclar şi când, dar şi cum anume vor fi aplicate. Newsweek România l-a întrebat pe consultantul fiscal Adrian Benţa care sunt primele două măsuri fiscale care îl deranjează.
"Contribuția la sănătate raportată la 60 de salarii", a spus Benţa. "Sunt vizate persoanele fizice care prestează activități independente sau au alte venituri, cum ar fi dividendele sau chiriile", a explicat specialistul.
Inversul sloganului publicitar: "Plăteşti de cinci ori, iei odată"
Anume, în momentul în care depășeşti o sumă anume, mai mare, de venituri, contribuția la sănătate (CASS) plătită se calculează raportată la 60 de salarii minime brute, adică baza de calcul nu mai este ca acum un an, pe 12 salarii minime brute, sau ca anul acesta, pe 24, ci pe 60.
Pur și simplu, este de 5 ori mai mare decât acum doi ani.
"În condiția în care, bineînțeles, nu prindești două rânduri de medicamente sau două rânduri de servicii medicale. Adică prestația statului, în schimbul acestei contribuții de cinci ori mai mare, este aceeași.
Citeşte şi: Noile măsuri fiscale ale Cabinetului Ciolacu. Draft apărut recent. Măsuri dure pentru antreprenori
Eu, ca persoană fizică, consider că statul de data asta mă nedreptăţeşte, pentru că mi-am plătit contribuția la sănătate, aşa că mă consider nedreptățit să plătesc de cinci ori mai mult, pentru aceleaşi servicii ale statului", a detaliat consultantul fiscal.
"Următoarea chestiune care mă deranjează pe mine este mai mult de principiu", continuă Adrian Benţa. Crește cota de TVA, la locuințele sociale, de la 5% la 9%, ceea ce îi afectează foarte mult pe oamenii care beneficiau de TVA redus.
Citeşte şi: Marcel Ciolacu, despre pachetul de măsuri fiscale: „Nu vorbim de introducere de noi taxe”
"Eu, la mine, la cabinet, am avut trei salariate", povesteşte Benţa, "care și-au luat toate case noi, prin program din acesta, cu TVA redus la 5%. Cu această creştere de TVA, tinerii vizaţi nu vor avea bancabilitate, ori vor avea de plătit rate mai mari. Aceasta o consider o greșeală strategică".
Cu alte cuvinte, mecanismul va fi următorul: să zicem că un creditat din grupul-ţintă vrea să-şi achiziţioneze un apartament de două camere, cu 50.000 de euro.
La aceşti bani, până acum, mai trebuia să plătească TVA 5%, adică încă 2.500 de euro. Acum, va plăti TVA 9%, adică 4.500 de euro. Cu 1%, adică 500 de euro sub dublul TVA plătit până acum.
Citeşte şi: Cristian Păun: Noile măsuri fiscale nu vor duce la temperarea deficitului excesiv și a inflației
Un cârcotaş ar putea totuşi să afirme, pe bună dreptate: "Da, aşa este, dar TVA regulară trebuia să fie 19%, iar eu, care nu sunt în grupul-ţintă vizat, am plătit TVA 8.000 de euro, când mi-am luat o locuinţă, la acelaşi preţ".
Afirmaţia este corectă, însă există o virgulă: Guvernul poate decide exceptări, iar când o face încheie cu grupul-ţintă un fel de contract social. Dacă apoi nu şi-l respectă, apare o problemă. Mai apoi: Executivul a stabilit că tinerii au nevoie de un ajutor de câteva mii de euro, la achiziţionarea de locuinţe.
Renunţi la această externalizare de costuri în criză, când banii sunt scumpi şi populaţia resimte asta acut? Din contră, faci acest lucru când banii sunt ieftini, adică atunci când nu este o perioadă de criză.
Schimbarea regulii modificării prin derogare. Substrat legal
Art. 4 din Codul Fiscal, "Modificarea și completarea Codului fiscal", stipulează la alin. (1) că "prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Anual, în ultimii ani, s-au făcut în medie 72 de modificări ex-abrupto ale Codului Fiscal, prin derogare.
Comparativ, în Olanda, pentru realizarea unor modificări fiscale, Fiscul de la Haga pune în dezbatere publică modificările propuse şi discută cu actorii societăţii civile şi cu mediul de afaceri timp de cel puţin doi, înainte să le facă. Nu pune pe toată lumea în faţa faptului împlinit.
Acum însă, conform noului proiect de OUG, pe care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea, se discută nu despre a face o nouă derogare.
Ar trebui să devină lege anul viitor, în vară
Fără aceasta, schimbările ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie, anul viitor. Acum, Cabinetul Ciolacu doreşte de-a dreptul să schimbe legea Codului Fiscal, astfel încât să nu mai existe prevederea că e nevoie de un decalaj de 6 luni.
E neclar de ce vrea Marcel Ciolacu această schimbare, dacă oricum foloseşte mereu instituţia derogării. Totuşi, cum este posibil ca o lege organică, precum cea a Codului Fiscal, să fie modificată atât de simplu, printr-o ordonanţă de urgenţă?
Constituţia României, capitolul "Delegarea legislativă", art. 115, stabileşte la alin. (6) că "ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică".
Se stabileşte astfel ce categorii de acte normative nu pot fi afectate de OUG, deci restul pot fi modificate astfel, aşa că ordonanţele de urgenţă au în acest fel puterea unor texte de lege.
