Din mare producător și exportator de curent electric, România a ajuns în criză energetică profundă, din cauza caniculei, deși mare parte din industria grea ceaușistă mare consumatoare de energie nu mai există.
Produce cu toate turbinele pe care le are (hidro, eoliene, nucleare, pe cărbune) la maximum, plus fotovoltaic, dar nu poate acoperi necesarul și importă masiv curent la prețuri mari, în ciuda faptului că consumul total de curent electric despre care, acum, în iulie 2024, se spune că este enorm, de circa 8.000 MW, e net inferior celui din decembrie 1989, de circa 9.800 MW, de exemplu.
Citește și: România, răpusă energetic de caniculă în „epoca electrificării”. Fără prosumatori, ar fi dezastru
În 1990, România producea 22.000 MW în bandă. De ce a rămas fără curent? Guvernul n-a investit nimic
România postdecembristă producea 22.000 MW în bandă, potrivit ministrul Energiei Sebastian Burduja.
Acum însă, hidro, eolian, nuclear, pe cărbune/hidrocarburi și fotovoltaic, România produce circa 7.500 MW, importând 500-1.000 MW la prețuri mari, pentru a acoperi consumul zilnic.
De ce? Pentru că, pentru a respecta înțelegerile europene, până în decembrie 2021, România a închis centrale pe cărbune de aproape 1.695 MW și în 2022 încă 660 MW.
Pânâ în 2025 mai trebuie să închidă 1.425 MW, iar până în 2030, încă 990 MW.
Nu Uniunea Europeană e, însă, vinovată de criza energetică în care se află România, ci Guvernul.
Că s-a numit Năstase, Tăriceanu, Boc, Ponta, Dăncilă, etc., după Revoluție, Guvernul, statul, nu a investit mai nimic în sistemul energetic, deși UE n-a restricționat în niciun fel investițiile în acest sector, dimpotrivă.
Marţi, 16 iulie 2024, seara, de exemplu, România a importat din Bulgaria 1.700 de MW, pe vârful de consum.
Citește și: Românii care își pun panouri fotovoltaice nu vor fi obligați să ia și baterii. Iohannis: Prea scump
”De ce s-a ajuns aici, la o ţară care a pornit în epoca postdecembristă cu 22.000 de megawaţi putere instalată energie în bandă?
Pentru că statul, treizeci şi ceva de ani, nu a făcut aproape nimic în sectorul energetic.
Singurele capacităţi au fost două unităţi la Cernavodă, în 1997 şi 2007, o investiţie privată OMV-Petrom la Brazi, de 800 de megawaţi şi ceva megawaţi în hidrocentrale”, a explicat ministrul Energiei Sebastian Burduja, miercuri, 17 iulie 2024.
Până acum, România a închis circa 25% din producţia de energie electrică în bandă pe cărbune. Mai trebuie să închidă 2.565 MW până în 2030
Până la data de 31 decembrie 2021, România a scos din funcțiune, definitiv și ireversibil, 1.695 MW (circa 25% din producţia de energie electrică în bandă pe cărbune), respectiv grupul energetic Turceni 3, cu o putere instalată de 330 MW, grupul energetic Ișalnița 8, cu o putere instalată de 315 MW, ambele aparținând Complexului Energetic Oltenia, precum și cele 5 grupuri energetice de 210 MW ale CTE Mintia – Deva.
Citește și: Cum a ajuns 1 MWh de energie să coste în România de 108 ori mai mult ca în Spania? Ce ne lipsește?
În 2022, România a mai închis 660 MW pe lignit, respectiv Grupul energetic Rovinari 3 – 330 MW și Grupul energetic Turceni 7 – 330 MW.
Iar potrivit OUG 108/2022, „capacitatea totală instalată de energie electrică pe bază de lignit și huilă care va fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu în anul 2032 este de 4.920 MW, din care 3.780 MW până la sfârșitul anului 2025”, respectiv „până la sfârșitul anului 2025, alte 1.425 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit (...) până cel târziu la sfârșitul anului 2032, capacități suplimentare de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă de 1.140 MW”.
Concret, până în 2025, România s-a angajat să închidă încă 1.425 MW pe cărbune:
- Rovinari 6 – 330 MW
- Turceni 4 – 330 MW
- Ișalnița 7 – 315 MW
- Govora 3 – 50 MW
- Govora 4 – 50 MW
- Craiova II 1 – 150 MW
- Craiova II 2 – 150 MW
- Termo-Service Iași II – 50 MW
Iar între 2026 și 2030 România s-a angajat să închidă încă 1.140 MW pe cărbune:
- Rovinari 4 - 330 MW
- Rovinari 5 - 330 MW
- Turceni 5 - 330 MW
- Paroșeni 4 – 150 MW
Calendarul închiderii termocentralelor pe cărbune
Pentru a evita blackout-ul, România a repornit în 2024 instalații din anii 1950
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat miercuri, 17 iulie 2024, după întâlnirea cu producătorii de energie din România, că zilele trecute s-au făcut eforturi deosebite pentru a putea pune în funcţiune instalaţii vechi de zeci de ani. El a dat exemplul de la Paroşeni unde au folosit inclusiv munca manuală pentru a încărca cărbunele, au echipamente din anii 1950.
”Zilele trecute s-au făcut eforturi deosebite pentru a putea pune în funcţiune echipamente, instalaţii vechi de zeci de ani, pentru a mai strânge zeci de megawatti sau sute de megawatti.
Citește și: STUDIU 8 din 10 români și-ar renova energetic locuințele. Dar, 7 din 10 spun că nu au bani
În mod special Complexul Energetic Oltenia, unde până vineri om putea funcţiona cu 5 grupuri şi jumătate, inclusiv Işalniţa.
În special Valea Jiului, la Paroşeni, unde au folosit inclusiv munca manuală pentru a încărca cărbunele în termocentrale, pentru că au avut probleme cu echipamente din anii 1950 şi au găsit aceste soluţii.”, a arătat Burduja.
Ministrul Energiei a subliniat că şi la Elcen, cu Cet Sud, sunt echipamente din anii 60 care, la temperaturi ridicate, funcţionează cu provocări aferente.
”Am ajuns astăzi să tragem de fiecare megawatt pe care îl avem la dispoziţie pentru că, de zeci de ani, statul român, din păcate, nu a investit în sistemul energetic.
Cele 13,6 miliarde finanţări nerambursabile pe care le-am adus pentru sector în ultimul an de zile îşi vor face simţite efectele şi în sistemul de transport şi distribuţie, şi în producţie, şi în zona de echilibrare, dar nu de azi pe mâine, din păcate”, a mai afirmat ministrul.
Noi proiecte în sectorul energetic. 400 MW până la finalul lui 2024?
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat miercuri, 17 iulie 2024, că proiectul de la Iernut este cel mai important şi cel mai aşteptat şi are un grafic accelerat de lucrări, fiind un grup pe gaz modern, peste 400 MW putere instalată.
El a precizat că la Complexul Energetic Oltenia este o altă investiţie importantă, Grupul 5 Rovinari.
Ministrul a mai spus că există şi o centrală nouă în cogenerare în execuţie, cu grad ridicat de finalizare, undeva la 95%, la Năvodari, un proiect al Fondului româno-kazah, dar care este întârziat, Burduja anunţând că i-a chemat la o discuţie săptămâna viitoare pe cei responsabili de această investiţie.
"Am parcurs stadiul principalelor proiecte care au şanse să fie puse în funcţiune anul acesta. Iernut, sigur că e cel mai important şi cel mai aşteptat, un grup pe gaz modern, peste 400 MW putere instalată, cu un grafic accelerat de lucrări”, a spus ministrul Energiei, potrivit News.ro.
”Avem şanse să îl punem în funcţiune în luna decembrie anul acesta”, a completat Burduja.
Ministrul Energiei a subliniat că, la Complexul Energetic Oltenia este o altă investiţie importantă, Grupul 5 Rovinari, care în septembrie ar trebui să intre în probe şi de la 1 octombrie să avem producţie foarte importantă cu un grup modern.
”De asemenea, există o centrală nouă în cogenerare în execuţie, cu grad ridicat de finalizare, undeva la 95%, la Năvodari, un proiect al Fondului româno-kazah, întârziat peste un an, un an şi jumătate.
Mi s-a promis de când am început mandatul că se va termina peste o lună, peste două, peste trei.
Am solicitat companiei Rompetrol, antreprenorului general, finalizarea acestei investiţii, care ar însemna 80 MW”, a anunţat ministrul, precizând că este o capacitate importantă.
