Gazprom, beneficiarul Legii Offshore promovată de PSD

Dimpotrivă, acel moment pare că se îndepărtează, din cauza reglementărilor PSD din perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea.

O rezervă uriașă stă nefolosită în apele teritoriale și, în acest timp, au crescut masiv importurile de gaze. Despre sprijinul pe care România l-ar putea oferi Republicii Moldova pentru a-și reduce dependența de Rusia, prin vânzarea unor cantități din gazele extrase din Marea Neagră, nici nu se mai discută.

Investițiile deținătorilor de licențe de exploatare sunt înghețate, Exxon a anunțat oficial că ar vrea să plece și caută un cumpărător căruia să-i vândă afacerea. Construcția conductei BRUA merge mai greu decât se estimase.

Citește și LIVE TEXT: Newsweek 2019 Energy Summit: Energia la răscruce

După ce Dragnea a ajuns la pușcărie, iar principalul său consilier economic, Darius Vâlcov, a fost eliminat din structurile guvernamentale, Ministerul Energiei a recunoscut, indirect, că Legea Offshore descurajează investitorii și a inițiat modificarea sa.

Însă, în condițiile în care Guvernul Dăncilă s-a prăbușit, nu este clar ce se va întâmpla cu această inițiativă. Totuși, întreaga opoziție și-a manifestat intenția de a abroga OUG 114/2018, ordonanța care a generat cele mai mari probleme pentru sectorul energetic.

În această campanie electorală, niciunul dintre candidați nu a abordat problema gazelor din Marea Neagră, cu excepția lui Klaus Iohannis. Acesta a abordat acest subiect la întâlnirea din august cu președintele Donald Trump.

Newsweek România vă prezintă un tablou de moment al investițiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră, la un an după ce Iohannis a semnat Legea Offshore. 

Efectele OUG 114/ 2019

În luna mai 2019, importurile de gaze ale României au crescut de 353 de ori, arată datele Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, în mai 2019, România a importat o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh. În mai 2018, România a importat doar 3.353 MWh.

Potrivit ANRE, în aprilie 2019 importul de gaze a fost mai mare decât în aprilie 2018, însă „doar“ de 100 de ori.

Această instituție arată că 93,47% din gazele importate în luna aprilie au venit din Uniunea Europeană şi doar 6,53% din Federaţia Rusă. 

Gigantul rus Gazprom este marele câștigător al Legii Offshore, dar mai ales a Ordonanței 114. România a importat gaz rusesc la cel mai mare preț din UE. În plus, românii riscă să rămână fără gazele naturale rusești care vin prin Ucraina, după expirarea  contractului dintre Kiev și Gazprom.

Totuși, potrivit analiștilor, este discutabil ce înseamnă „gaz din Uniunea Europeană“, ţinând cont că inclusiv importurile de gaz rusesc ale Uniunii Europene au crescut.

De altfel, datele pe ianuarie și februarie – care indică o majorare a importurilor de 44% - arată că cele mai multe gaze veneau prin Ungaria, țară care abia acoperă din producția internă 10-15% din consum.

Un raport al Comisiei Europene, citat de Europa Liberă, arăta că România a importat gaz rusesc la cel mai mare preț din UE, în primele trei luni din 2019, și, totodată, și-a mărit importurile de gaze cu 15-25%.

Producția de gaz a României a scăzut cu 3% în primele trei luni ale anului 2019, concomitent cu un consum ridicat din depozitele de gaz acumulate.

Principalul motiv identificat de analiștii pieței energetice: OUG 114/ 2019, care a limitat oferta de gaz autohton în piaţa liberă.

Premierul Viorica Dăncilă a promis modificarea acestei ordonanțe, dar, deocamdată, nu a făcut niciun pas în această direcție. „Am spus de prima dată că vom da dovadă de flexibilitate pe Ordonanţa 114.

Pe diferite domenii care au fost incluse în această ordonanţă am făcut modificări acolo unde lucrurile nu funcţionează bine, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu partenerii sociali“, declara Dăncilă în iulie.

Avertisment ANRE

La finalul lui august, ANRE a publicat pe site un document în care scrie că „există suspiciuni rezonabile“ ca pentru iarna 2019-2020 să se reducă importul de gaze naturale din direcţia Ucrainei şi ca la o parte dintre consumatorii români să fie sistată furnizarea de gaze naturale.

Ulterior, documentul a  fost retras de pe site.

„Având în vedere că, pentru iarna 2019-2020 sunt suspiciuni rezonabile ca furnizarea gazelor naturale pe direcţia Ucraina să fie redusă, există riscul neasigurării cu gaze naturale pentru toţi consumatorii, motivat de asemenea de capacitatea redusă a celorlalte puncte de interconectare.

În aceste condiţii, ar putea fi necesară întreruperea unor categorii de consumatori şi trecerea unor grupuri termoenergetice la funcţionarea pe păcură“, arată documentul.

ANRE mai scrie că este posibil ca Transgaz să nu deţină în depozite cantitatea de gaze naturale necesară operării şi asigurării echilibrului sistemului de transport şi nici să nu aibă posibilitatea de a achiziţiona această cantitate prin mecanisme de piaţă.

„Având în vedere această ipoteză, o soluţie identificată constă în realizarea unui stoc de gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană (...)

Având în vedere termenul foarte scurt în care se mai pot injecta gaze naturale în depozitele subterane, este necesară adoptarea în regim de urgenţă a acestui proiect de act normativ.

Prin urmare, vă rugăm să aprobaţi publicarea acestui proiect de Ordin pe pagina de Internet a ANRE, în regim de urgenţă, în perioada 28.08.2019 – 06.09.2019“, se mai arată în documentul care a fost publicat, apoi retras de pe site.

Citește dosarul integral dedicat situației actuale din energia românească

Un an de răscruce în Energie

„Viitorul energetic al României e la Washington, nu la Moscova“

Ion Sterian, directorul general Transgaz SA: „BRUA nu este o autostradă fără descărcări“

Statul reduce din pretenții

În septembrie 2019, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de lege de modificare a Legii Offshore. La acel moment, acest minister nu mai avea ministru, întrucât Anton Anton, membru al ALDE, demisionase din 30 august.

Varianta propusă a mulțumit Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG). „Prin modificările (propuse în proiectul de modificare - n.r.), cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore, ceea ce oferă o şansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră“, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă Biriş Goran, la comanda FPPG.

Care sunt principalele modificări ale Legii Offshore, propuse de guvernarea Dăncilă:

- se elimină supraimpozitarea pentru  prețurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh și 100 lei/MWh).

- în cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 100 lei/MWh, grila de impozitare se menţine;

- se elimină utilizarea preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare, pentru a pune în acord Legea Offshore cu principiile fiscalităţii din Codul Fiscal şi cu practica internaţională;

- propune mărirea nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, pentru a menţine competitivitatea sectorului offshore din România.

 - este eliminată limitarea deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit „ținând cont de faptul că acest impozit are un caracter general și toate sectoarele de activitate trebuie tratate uniform, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal“.

„Astfel, se elimină discriminarea la care sunt supuşi operatorii din sectorul offshore comparativ cu restul agenţilor economici, aceştia datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită din care nu se scad cheltuielile cu amortizarea tuturor investiţiilor efectuate de operatorii offshore“, explică ministerul în expunerea de motive;

- se elimină obligaţia de tranzacţionare pe pieţele centralizate din România pe termen mediu şi lung pentru a avea asigurată piaţa de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore și, în consecinţă, veniturile necesare pentru recuperarea investiţiilor.

Proiectul propune înlocuirea obligației de a comercializa cel puțin 50% din producție pe piața națională, cu obligația (temporară, până la 31.12.2021) de a oferta o cantitate de maximum 20% din producție pe piața centralizată;

- titularii de acorduri petroliere sunt exceptați de la prevederile O.U.G. nr. 114/2018 și O.U.G. nr. 19/2019 (contribuția de 2% ANRE și obligația de a vinde la un preț de maximum 68 lei/MWh).

„Scăderea cotei statului de la 90% la 60% este o îndulcire a pilulei amare date industriei de către legislaţia offshore. E suficient pentru a demara producţia în Marea Neagră, nu e suficient, nu avem de unde şti.

La această din urmă întâlnire s-a discutat și despre politica energetică din România

Important este că s-a început un proces de consultare care ar trebui să fie serios, iar reprezentanţii statului trebuie să facă calcule de impact“, a spus Gabriel Biriş, în conferința de presă în care a prezentat studiul de impact realizat la comanda FPPG.

Totuși, în condițiile în care guvernul Dăncilă a picat, nu este clar ce se va întâmpla cu aceste propuneri.

Influența Washington-ului

Modificările la Legea Offshore au apărut la o lună după ce președintele Iohannis s-a întâlnit cu Donald Trump la Casa Albă și la cinci zile înainte de întâlnirea dintre premierul Viorica Dăncilă și secretarul american al Energiei, Rick Perry.

Întrebat dacă posibila retragere ExxonMobile, companie americană, poate fi cauzată de prevederile legislative, Iohannis a spus, după întâlnirea cu Trump: „Nu vreau să fac speculații, dar aceste lucruri au fost aduse în discuție și cred că vor fi aduse clarificări în perioada următoare“.

Și Viorica Dăncilă a discutat despre subiectul gazelor din Marea Neagră la întâlnirea cu Perry, dar comunicatul Guvernului de la București este lipsit de orice detalii și arată doar că „a fost abordată inclusiv tematica dezvoltării exploatărilor de resurse energetice din platoul continental al Mării Negre, temă relevantă pentru securitatea energetică a regiunii și Europei“.

În cele două tweet-uri de după discuțiile cu echipa guvernamentală română, secretarul american al Energiei a uitat însă să o menționeze pe Dăncilă.

„Eu și ambasadorul SUA la UE, Sondland, am avut o întâlnire bilaterală productivă cu ministrul Afacerilor Externe din România @RamonaManescu la #UNGA privind diversificarea mixului energetic al României, extinderea energiei nucleare civile pașnice în România și creșterea securității energiei în regiune“, a fost mesajul lui Perry.

Un miliard USD ca să scăpăm de Rusia

În martie 2019, doi congresmeni americani - Adam Kinzinger (Republican - Illinois) și Bill Keating (Democrat - Massachusets) - au depus o inițiativă legislativă care prevede sprijin de un miliard de dolari pentru proiectele energetice, din Europa de Est care ar reduce dependența de Rusia.

Inițiatorii atrag atenția că Moscova se folosește de energie ca de o armă.

„Știm că Federația Rusă se folosește de mult timp de energie ca de o armă pentru a manipula și a crea conflicte între guvernele europene.

Această legislație ar ajuta partenerii noștri europeni să-și dezvolte și să-și diversifice propriile resurse energetice ceea ce ar spori securitatea lor și i-ar apăra împotriva activităților maligne ale Kremlinului“, se arată într-o declarație de presă a lui Kinzinger.

Pentru a beneficia de această finanțare, prima condiție este ca un astfel de proiect să interconecteze două sau mai multe țări din Europa Centrală și de Est. În plus, aceste proiecte ar trebui să aibă potențialul de a utiliza bunuri și servicii din Statele Unite în timpul implementării lor.

Gigantul Exxon pleacă

La finalul lunii iulie, ExxonMobil a trimis o scrisoare în care înștiințează părțile interesate despre intenția de a ieși din proiectul Neptun Deep, fie prin vânzarea integrală a companiei care are drepturile de extracție, fie prin vânzarea cotei sale de 50% din drepturile din perimetrul din Marea Neagră.

„După cum am discutat recent, ExxonMobil intenționează să ofere spre achiziție compania ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) sau interesele în blocul XIX Neptun și se așteaptă să înceapă discuțiile în următoarele săptămâni cu entitățile (third parties) interesate care vor fi implicate în procesul de ofertare.

Mai întâi, consultanții noștri, secundați de potențialii cumpărători și consultanții lor, vor avea nevoie de informații referitoare la blocul Neptun Deep, clasificate de ANRM ca secrete, și care trebuie dezvăluite acestora. EMEPRL solicită respectuos ANRM să fie de acord cu această procedură de desecretizare“, se arată în scrisoarea trimisă de Exxon către partenerii săi.

ExxonMobil şi OMV Petrom dețin licența de explorare a blocului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care România consumă 11 miliarde pe an.

Partenerul Exxon, OMV Petrom, a cerut guvernului României „claritate și stabilitate“ pentru a putea demara exploatarea gazelor.

„Claritate şi stabilitate, stabilitatea climatului investiţional, termeni competitivi din perspectiva fiscală şi claritate când vine vorba de accesul la piaţa liberalizată. În plus, avem nevoie de infrastructura cheie, dar asta nu ţine neapărat de aspectul legislativ.

În ceea ce priveşte intervalul de timp, noi vrem cât mai repede posibil, pentru că noi considerăm că aceasta este o adevărată necesitate pentru România, dar şi pentru companie. Noi, împreună cu partenerul, am cheltuit deja 1,5 miliarde euro pe acest proiect“, spunea, la 31 iulie, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Și ministrul de Externe, Ramona Mănescu, și președintele Klaus Iohannis au susținut că vor depune eforturi pentru ca Exxon să nu abandoneze investiția din România.

„Dorinţa noastră este ca un partener aşa cum este Exxon să rămână şi să lucrăm cât mai mult şi cât mai bine împreună.

Sigur că asta presupune ca şi noi să facem nişte paşi într-o direcţie aşteptată. Până la urmă, cred că lucrurile se vor aşeza, vor intra pe un făgaş normal, şi chiar îmi doresc ca în foarte scurt timp să clarificăm această poziţie. (…) şi doamna premier îşi doreşte acelaşi lucru“, a declarat Ramona Mănescu, la 25 iulie.

Proiectul BRUA, întârziat

Conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), care ar urma să fie folosită și pentru exportarea gazelor din Marea Neagră, va fi gata în decembrie 2020.

„Cu toate eforturile depuse de Transgaz pentru realizarea în termen a proiectului BRUA Faza I, pe parcursul implementării proiectului s-au întâmpinat probleme care, cumulate, afectează implementarea integrală a proiectului în termenul asumat.

În principal, cauzele care au dus la înregistrarea întârzierilor sunt survenite din derularea procedurilor de licitaţie, completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ, identificarea unor situri arheologice, condiţii meteorologice - adverse care s-au manifestat pe perioade lungi de timp, prelungirea negocierilor cu unii proprietari/utilizatori de terenuri, precum şi un număr mare de modificări apărute pe timpul executării lucrărilor“, se arată în raportul financiar al Transgaz pe primul semestru al anului 2019.

Mai multe informații despre stadiul actual al lucrărilor la conducta BRUA puteți citi în interviul cu Ion Sterian, directorul general Transgaz, din pagina 24.

Dragnea a alungat multinaționalele

Ordonanța de urgență 114/ 2018 a reușit, după nici un an de la adoptare, să alunge mai multe multinaționale din România.

La 9 septembrie 2019, CEZ a publicat un anunț în „Financial Times“ în care anunța că dorește să-și vândă activele din România, unde deține una dintre cele mai mari companii de distribuție de energie (1,4 milioane portofoliu de clienți, 6 826 GWh de energie electrică livrată în 2018), cel mai mare parc eolian onshore din Europa, situat la Fântânele-Cogealac (capacitate instalată de 600 MW, producție de 1 105 GWh în 2018), sistemul hidroelectric din Reșița format din patru lacuri de acumulare și patru microhidrocentrale (capacitate instalată 22 MW în total, producție de 83 GWh în 2018) și furnizarea de energie electrică și gaze către clienții finali (vânzări de 3 425 GWh în 2018).

La 3 iulie 2019, presa a scris că și italienii de la ENEL ar putea părăsi România. ENEL operează în domeniul distribuției și furnizării de electricitate și are trei milioane de clienți în România. Compania deține aici mai multe parcuri eoliene.

Și nemții de la Telekom vor să plece. „E adevărat că Vâlcov a fost hotărâtor în această decizie de exit a germanilor și grecilor?

Citește dosarul integral dedicat situației actuale din energia românească

Un an de răscruce în Energie

„Viitorul energetic al României e la Washington, nu la Moscova“

Ion Sterian, directorul general Transgaz SA: „BRUA nu este o autostradă fără descărcări“

Nu spun decât atât: Dacă DT și OTE vând la ruși, înseamnă că  aceștia au mituit pe cineva acolo sus unde nu se avântă decât vulturii“, scria fostul ministru al Comunicațiilor Marius Bostan, pe Facebook, la 3 iulie, apreciind și faptul că OUG 114/ 2018 a „acutizat“ dorința Telekom de a părăsi
România.