VIDEO Alexandru Georgescu (ICI): Avem rol de coordonare pe protecția infrastructurilor critice de Energie

Care este principala provocare, în zona digitalizării, în ceea ce priveşte sistemul energetic din România?

Alexandru Georgescu spune că noi, România, "nu putem îndeplini obligația aceasta europeană a dublei tranziții, verde și digitală, fără să digitalizăm și companiile de energie.

Dar sistemele în sine nu pot funcționa dacă nu are loc această digitalizare și, inclusiv, aplicarea noilor tehnologii. Nu poți avea de exemplu prosumatori".

VIDEO Alexandru Georgescu (ICI): Avem rol de coordonare pe protecția infrastructurilor critice de Energie

Nu poți să incluzi energie regenerabilă. Practic, nevoia de a coordona sistemul pentru a avea tot timpul disponibilitate este obligatorie, a explicat la Newsweek Energy Summit 2025 expertul.

El a detaliat, explicând că nu poți avea "nici partea de eficiență a consumului, partea de reducere a costurilor, partea de uniune energetică, de integrare la nivel continental și, inclusiv, cu vecinii noștri, a rețelelor de energie.

Vorbim nu doar despre electricitate, dar și despre partea de gaz, de petrol și sunt multe provocări aici".

Citeşte şi: VIDEO Silvia Vlăsceanu (Henro): Trebuie să punem în centru întotdeauna consumatorul

Aceasta pentru că, pe de o parte, asistăm acum la implementarea pe scară largă a unor tehnologii care altfel sunt deja mature, cum ar fi cloud computing, dar nu au fost implementate neapărat până acum.

Motivul este simplu: zona de energie are propriul său conservatorism natural, "venit din faptul că prioritatea trebuie să fie disponibilitatea și securitatea aprovizionării pentru consumator".

Pe de altă parte, au apărut și noile tehnologii, inteligența artificială, care pot avea un impact major pozitiv, dar și riscuri, vulnerabilități și amenințări noi.

Citeşte şi: VIDEO George Niculescu (ANRE): Facem un apel la furnizori să încarce mai repede solicitările de decont

Iar pe partea de inteligență artificială au apărut mai multe exigenţe distincte:

1. coordonarea rețelelor electrice cu ajutorul inteligenței artificiale, 
2. partea de anticipare a consumului,
3. partea de mentenanță predictivă,
4. partea de analiză a a consumului, de optimizare a acestuia.

Zona aceasta de rețele inteligente, inclusiv pentru orașe, dar și pentru microregiuni este necesară pentru a asigura funcționarea chiar și în cazul unei fragmentări a rețelei.

Citeşte şi: Dana Dărăban (ACUE): „România trebuie să refacă încrederea decidenți - specialiști - consumatori”

"Provocarea principală, după părerea mea, este în primul rând managementul complexității care rezultă din evoluțiile acestea ale rețelei.

Avem prosumatorii, energia intermitentă din surse regenerabile, interconexiunile cu alte țări, nu doar cu partenerii noștri europeni, care inclusiv ele au vulnerabilități proprii, care pot fi exploatate de adversar", a explicat Alexandru Georgescu.

"Pe locul doi", a continnuat acesta, "aș pune noile tehnologii, inteligența artificială, care are propriul profil de securitate cibernetică și care momentan nu este atât de bine înțeleasă. Lumea nu a apucat încă să-și dezvolte competențele digitale în acest domeniu și va fi o perioadă de adaptare".

Sisteme revolute modernizate şi adaptate la lumea modernă

Energia este și ea în multe feluri aparte,  a explicat Georgescu. "Dumneavoastră aveți acum un dispozitiv în buzunar, vi-l schimbați o dată la 2 ani, 3 ani, 4 ani şi vă gândiți la securitatea sa cibernetică.

O centrală electrică, pe de altă poate să funcționeze și 50 de ani. Deja avem spre exemplu centrale nucleare a căror durată de viață va fi prelungită la 80 de ani, în Uniunea Europeană.

Asta înseamnă că noi avem de fapt sisteme create într-o perioadă, pentru anumite tipuri de sistem de control industrial, la care am atașat la un moment dat niște ecrane LCD și niște cititoare de discuri și acum le punem altă arhitectură pe deasupra și interacțiunile dintre toate aceste sisteme analogice, digitale timpurii, digitale moderne, interconectivitatea".

Noile paradigme

Acum, vin paradigmele de tip IoT, cu milioane de senzori și Big Data, care trebuie analizate. Toate acestea produc noi riscuri, vulnerabilități și amenințări.

"Vă voi da două exemple despre modul în care, la ICI București, încercăm să gestionăm sau să contribuim la aceste chestiuni, eu fiind chiar specializat pe zona de protecție a infrastructurilor, mai exact pe Energie.

Pe de o parte, din 2019, ICI București are rol de coordonare, în cadrul unui grup de lucru mixt civil și militar, pe protecția infrastructurilor critice de Energie, din perspectivă militară, în cadrul Agenției Europene de Apărare", a explicat specialistul.

Cooperare

"Aici", a continuat acesta, "discutăm cu membri ai ministerelor europene ale Apărării, cu oameni din companii, inclusiv din [producţia din] surse regenerabile.

Se pune foarte mult accent, și cu cei din zona academică, în a încerca să formulăm și politici, și propuneri de proiecte, și să creștem gradul de conștientizare a anumitor lucruri.

Pe de altă parte, avem cooperarea cu țări cum ar fi ar fi Azerbaijan. Avem un proiect NATO Science for Peace and Security.

Factorul azer

Azerbaijan devine tot mai important pentru energia europeană, inclusiv a României, și va fi și mai important când vom avea cele două proiecte funcționale de cablu de înaltă tensiune, prin Marea Neagră, a explicat Alexandru Georgescu.

Acestea vor fi de 1.400 MW, respectiv de 4000 MW. Pe acest coridor verde, România acordă asistenţă Azerbaijan, mai exact Serviciului de Stat pentru Securitatea Informației, în implementarea unui poligon cibernetic dedicat zonei de Energie, în cadrul instituţiilor azere.

"Noi vom deveni dependenți de Azerbaijan, noi, Uniunea Europeană, în contextul acestei integrări. Am făcut parte dintr-un proiect al Agenției Europene de Apărare, numiți Simbiosis, pe coexistența dintre forțele navale și infrastructura eoliană offshore.

România e prima țară care dezvoltă un cadru la Marea Neagră pentru așa ceva și am avut inclusiv un workshop dedicat Mării Negre, în mai anul trecut, pentru a transfera bune practici de la alte țări, din Marea Nordului, de la Marea Baltică și inclusiv din zona Atlantică.

Să transferăm noi, aici, pentru viitoarele noastre proiecte, și toate au dimensiune digitală", a spus Alexandru Georgescu (ICI), la Newsweek Energy Summit 2025.