Facturi uriașe la iarnă? Românii plătesc cel scump curent electric din Europa. Prețul la gaze a explodat
Iarna aceasta se anunță cu facturi la căldură și apă caldă uriașe. Românii plătesc cel scump curent electric din Europa, raportat la puterea de cumpărare. Iar prețul la gaze pe bursele internaționale a explodat, ceea ce, în prima fază, îi va lovi pe consumatorii noncasnici.
Românii care se încălzesc și își prepară apă caldă pe bază de energie electrică au de ce să se teamă de venirea iernii.
Potrivit unei analize Euronews, bucureștenii și, bineînțeles, in extenso, întreaga populație plătesc deja cel mai scump curent electric din Europa, raportat la puterea de cumpărare.
Și, mai mult, pe fondul crizei energetice, generate în special de oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, din cauza secării Dunării, și lipsa de baterii de stocare pentru energia „verde” produsă ziua, energia electrică și așa scumpă urmează să se scumpească cu încă circa 22%.
Citește și: Veste proastă, pentru milioane de români! Factura la curent, mai scumpă cu până la 22%. Care sunt motivele?
În același timp, prețurile gazelor în Europa au atins marți, 13 octombrie 2026, cel mai ridicat nivel din aproape ultimii 4 ani, amplificând îngrijorările autorităților de pe între continentul privind costurile energiei în timpul iernii 2026-2027, în condițiile în care nivelul stocurilor este scăzut în multe țări.
Citește și: Alertă energetică în UE: rezervele de gaze, la minimul ultimilor 15 ani. Facturile riscă să explodeze
Contractele futures pentru gaze naturale la hub-ul olandez TTF au atins 87,20 euro pe megawat-oră, în creștere de la aproximativ 32 de euro în ajunul războiului din Iran.
Facturi uriașe la iarnă? Românii plătesc cel scump curent electric din Europa
Euronews Business a analizat care sunt capitalele din Europa cu cele mai ridicate prețuri la electricitate și gaze, unde este energia cea mai ieftină și unde cea mai scumpă, dacă este luată în calcul puterea de cumpărare, și în ce orașe s-au înregistrat cele mai mari variații ale prețurilor la electricitate și gaze comparativ cu perioada de dinaintea războiului din Iran, pornit de SUA în februarie 2026.
Comparația vizează prețurile pe unitatea de energie, nu facturile totale, care depind și de consumul gospodăriilor.
Concret, la începutul lunii septembrie 2026, prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici, inclusiv taxele, variau între 8,4 cenți euro pe kilowatt-oră (c€/kWh) la Kiev și 41,3 c€/kWh la Bruxelles, în timp ce media UE la nivelul capitalelor era de 27,2 c€/kWh.
Berlinul (39,6 c€/kWh), Dublinul (38,7 c€/kWh), Berna (38,6 c€/kWh) și Londra (38,3 c€/kWh) au completat topul celor mai scumpe 5 orașe în ceea ce privește energia electrică. Urmează Roma (36,6 c€/kWh), Viena (34,4 c€/kWh) și Praga (34,3 c€/kWh).
La polul opus, în ceea ce privește capitalele din Europa cu prețuri mici la curent electric, Budapesta e pe cea mai ieftină, cu 10,3 c€/kWh. Urmează Podgorița (11,3 c€/kWh), Belgrad (11,6 ) și Valletta (12,3 c€/kWh) și Kiev (8,4 c€/kWh).
Atunci când se iau în calcul standardele puterii de cumpărare (PPS), însă, care reflectă diferențele de cost al vieții între țări, clasamentul prețurilor la energie electrică se modifică semnificativ.
Bucureștiul devine cel mai scump oraș, cu un indice de 55,1, în timp ce Oslo ocupă ultimul loc, fiind cel mai ieftin, cu 11,5.
Dintre capitalele celor mai mari 5 economii ale Europei, Roma este cea mai scumpă în termeni de PPS (38,2), în timp ce Parisul (25,8) este cea mai ieftină. Berlinul (35,5), Madridul (31,6) și Londra (30,9) se situează toate peste media UE de 29,6.
Comparativ cu clasamentele exprimate în euro, Bucureștiul și Varșovia înregistrează cele mai mari ascensiuni, urcând fiecare câte 10 poziții.
Iar Berna înregistrează, de departe, cea mai mare scădere, coborând 20 de poziții, fiind urmată de Copenhaga, care coboară 13 poziții.
Citește și: Șeful ANRE: Electricitatea costă la prânz de 8 ori mai puțin decât seara. De ce apare diferența?
La prețul gazelor, România stă încă bine, deși e dublu decât în Ungaria
Prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici din Europa, inclusiv taxe, variază între 1,5 cenți/kWh la Kiev și 34,8 cenți/kWh la Stockholm.
Capitala Suediei se detașează clar în fruntea clasamentului, fiind urmată, la o distanță considerabilă, de Amsterdam, cu 21,2 cenți/kWh.
În ceea ce privește Bucureștiul și, evident, România, prețul gazelor e pe locul 5 în Europa, 5,9 cenți/kWh.
Dar Budapesta și, implicit, Ungaria, ocupă locul 2, după Kiev, cu 2,8 cenți/kWh, având în vedere că importă masiv gaze rusești ieftine.
Media la nivelul capitalelor din UE este de 11,9 cenți/kWh.
Dintre capitalele celor mai mari 5 economii europene, Parisul înregistrează cel mai ridicat preț la gazele pentru consumul casnic (15,7 cenți/kWh), în timp ce Madridul (10,1 cenți) și Londra (10,3 cenți) sunt cele mai ieftine. Roma (15,2 cenți) și Berlinul (12,5 cenți) se situează peste media UE.
Clasamentul se modifică atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de diferențele de putere de cumpărare (PPS).
În termeni de PPS (standardul puterii de cumpărare), Stockholm rămâne cel mai scump oraș în ceea ce privește gazele (28,5), în timp ce Budapesta este cel mai ieftin (doar 3,6).
Lisabona (18,6), Amsterdam (18,1), Roma (15,9) și Sofia (15,6) completează primele cinci poziții.
Dintre capitalele celor mai mari 5 economii europene, Londra (8,3) devine cea mai ieftină după această ajustare, în timp ce Roma (15,9) este cea mai scumpă. Parisul (14,4) se situează, de asemenea, peste media UE, în timp ce Madridul (11,3) și Berlinul (11,2) se află sub această medie.
Prin urmare, datele arată că gospodăriile din unele capitale europene plătesc puțin pentru electricitate și mult pentru gaze, sau invers.
De exemplu, Stockholm și Amsterdam au prețuri mici sau medii la electricitate, dar cele mai ridicate prețuri la gaze dintre capitalele comparate.
Iar în București, Bruxelles și Londra situația e inversă: prețuri ridicate la electricitate, dar gaze relativ ieftine.