Mai mult, retailer-ii din România vor fi obligați să achiziționeze echipamentele de colectare de cel puțin 180 milioane de euro.
Pe site-ul Ministerului Mediului a fost pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. Adică un sistem prin care consumatorul plătește în plus o taxă de garanție de 0,5 lei pentru fiecare băutură îmbuteliată în sticlă, pet și doză. Pentru a-și primi taxa înapoi, consumatorul trebuie să returneze ambalajele, dar, atenție, fără ca acestea să fie deteriorate. Pe piața românească sunt introduse anual în jur de șase miliarde de recipiente pentru băuturi din care: 2,9 miliarde pet-uri (49%), 1,8 miliarde sticle (31%) și 1,2 miliarde doze de aluminiu (20%). Practic, consumatorii români vor plăti în plus pentru produsele achiziționate în jur de trei miliarde lei anual, adică peste 600 de milioane de euro.
Hotărâre cu dedicație pentru producătorii de bere și sucuri
Conform proiectului de Hotărâre de Guvern care urmează să fie promovat în Guvern de ministrul Mediului, Mircea Fechet, întreaga afacere de 600 milioane euro va fi dată unei asociații SGR (sistem garanție returnare) formată din „asocierea a cel puțin 3 producători sau asociații de producători care introduc pe piața națională produse ambalate în ambalaje SGR și care dețin împreună o cotă de piață de cel puțin 30%, raportat la numărul de unități de ambalaje SGR introduse pe piață în ultimul an fiscal încheiat anterior constituirii asociaţiei”.
„Administratorul SGR va fi desemnat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului dintre persoanele juridice constituite de către producători în acest scop”, se menționează în proiectul de Hotărâre de Guvern.
Surse din cadrul ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că această asociație urmează fie formată din producătorii de bere și sucuri care dețin peste 30% din piață. Asociația Berarilor și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare au solicitat deja ca „retailer-ii să investească direct și imediat în construirea sistemului logistic”, adică pentru achiziționarea automatelor de colectare RVM pentru spațiile comerciale pe care le operează.
Cât costă un automat de colectare?
Retailer-ii din piața românească sunt nemulțumiți de faptul că sunt obligați să achiziționeaze automatele de colectare RVM. Pe de-o parte din cauza costurilor foarte mari, pe de altă parte, pentru că nu pot estima în cât timp își vor recupera investiția.
Pentru fiecare automat de colectare, retailer-ii trebuie să pună la dispoziție un spațiu adecvat, plus utilitățile necesare pentru funcționarea acestora. Prețul unui RVM de interior costă 15.000 euro, în timp ce unul pentru exterior costă 35.000 euro. Costurile totale pentru un automat de exterior ajung în jurul sumei de 50.000 euro.
De exemplu, Carrefour are 400 de magazine la nivel național și compania ar fi obligată să investească minim 20 milioane euro pentru a monta câte un automat de exterior. Din estimările companiei, se preconizează că ar avea nevoie de 600 de automate, ceea ce ar presupune o investiție de minim 30 milioane euro. Retailerul Profi are în jur de 1.200 de magazine la nivel național. Costurile pentru achiziționarea automatelor s-ar ridica la 60 de milionane euro.
Reprezentantul unui retailer din România a susținut că în urma discuțiilor de la Ministerul Mediului s-a decis ca investițiile în automatele de colectare să fie făcute de ei pentru că „au bani”: „<De ce nu le cumpără producătorul sau ascociația care va primi afacerea?>, i-am întrebat pe oficialii ministerului. La care ei au spus: <De ce să le cumpere producătorul prin viitorul operator de sistem? Ăia nu au bani>. Eu poate nu îmi acopăr cheltuielile din tariful pe care îl plătește operatorul pentru preluare. Nu știu în cât timp ni se pot întoarce banii investiți în aparate.”
Ministerul Mediului le-a pus gând râu micilor comercianți
Magazinele care au o suprafață mai mică de 50 mp sunt obligate să preia ambalajele incluse în Sistemul Garanție Returnare și să „restituie consumatorului final garanția aferentă în limita unei cantități rezonabile de ambalaje SGR, în raport de media zilnică a produselor supuse SGR comercializate”. Practic, micii comercianție sunt obligați să își amenajeze depozite de colectare a ambalajelor returnabile. Însă, în proiectul de act normativ nu se menționează la cât timp va fi obligat operatorul desemnat de minister să vină să ridice ambalajele.
„Ministerul pune le colț micul comerciant, care poate colecta și în saci. O să fie munți de saci cu ambalaje reciclabile. Sticlele reciclabile trebuie să fie identificabile. Dacă sunt sparte sau deformate, eu ca retailer nu mai primesc taxa de la operator. Trebuie să pui la dispoziție un spațiu. Dozele trebuie idenficabile. Dacă nu sunt identificabile, nu poți primi taxa de colectare”, mai spun sursele din minister.
