Economia Uniunii Europene încă se confruntă cu "șocul cerşetorului vecinului". Prețurile la gaze și la energia electrică au scăzut sub vârful din anul 2022, nu se preconizează că acestea vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie, în viitorul apropiat.
Aşa a spus Comisia Europeană, avertizând asupra consecințelor economice pe termen lung ale consumului de energie ridicat. preţurilor şi asupra competitivităţii UE.
Economia Uniunii Europene încă se confruntă cu șocul energetic
Întreprinderile europene „continuă să se confrunte cu diferite costuri ale energiei, cu consecințe asupra creșterii lor”, a avertizat executivul UE, într-o notă adresată celor 20 de miniștri de finanțe ai Zonei Euro, care s-au aflat la Bruxelles, pentru o întâlnire regulată.
În special, dependența ridicată a UE de importul de gaze „a mărit dezavantajul relativ al producătorilor europeni, față de SUA”, cea mai mare țară exportatoare de gaze din lume, unde companiile beneficiază de acces la energie mai ieftină, a spus Comisia.
„Acest lucru va afecta balanța contului curent al Zonei Euro și va avea consecințe economice mai ample”, a avertizat executivul UE.
Citeşte şi: Suedia mizează puternic pe energie nucleară
Creșterea prețurilor la gaze a făcut ca prețurile la energie electrică să crească în anul 2022, determinând o reformă a pieței de energie electrică a UE, pentru a reduce expunerea Uniunii la prețurile volatile ale gazelor.
Şoc asimetric
Dar, în timp ce șocul acesta energetic din anul 2022 a afectat întreaga Zonă Euro, „unele state membre au fost afectate mai mult decât altele”, arată documentul Comisiei, afirmând că acest lucru ridică provocări, în ceea ce privește inflația și competitivitatea.
Citeşte şi: Fechet: „România are o capacitate mare de a produce energie din surse regenerabile”
Până la 81% dintre companiile din unele țări au informat că costurile cu energia reprezintă un obstacol major în calea deciziilor lor de investiții pe termen lung, în timp ce proporția a fost de până la 24%, în alte țări UE, potrivit unui sondaj realizat în octombrie, de Banca Europeană de Investiții, citat de EurActiv.
Natura asimetrică a șocului poate fi explicată prin dependența divergentă a țărilor UE de importurile de gaze rusești, ale căror prețuri au crescut vertiginos, în anul 2022, în urma sancțiunilor economice impuse Moscovei, pentru agresiunea militară din Ucraina.
Cerşetorul vecinului
Cu toate acestea, este și rezultatul politicilor de cerșetor al vecinului, implementate de țări precum Germania și, într-o măsură mai mică, Franța.
Țările UE au alocat 540 de miliarde de euro, pentru a proteja industriile și gospodăriile, de creșterea costurilor energiei de la începutul crizei, numai Germania injectând 158 de miliarde de euro în economia sa, potrivit think-tankului Bruegel.
„Impactul diferențiat al creșterii costului energiei este parțial rezultatul diferențelor dintre pachetele de sprijin energetic, pe care țările le-au introdus ca răspuns la criză, sprijinul bugetar național variind de la aproximativ 2,6% până la 0,10% din PIB, în Zona Euro", a spus Comisia.
Expunere pe Europa de Est
Acest lucru a lăsat companiile energetice din țările mai sărace din UE mai expuse la șocurile energetice externe, în special în Europa de Est, unde guvernele în lipsă de numerar au susținut mai puțin companiile de utilități, a indicat S&P Global Ratings, într-o notă publicată pe 8 ianuarie.
„Credem că provocările legate de accesibilitate sunt mai acute în Europa de Est, deoarece PIB-ul mediu pe cap de locuitor este semnificativ mai mic decât în Europa de Vest”, a spus S&P.
Citeşte şi: Comisia Europeană somează România să renunțe la restricțiile la exporturile de energie electrică
Ca răspuns, guvernele din aceste țări ar putea fi tentate să reintroducă taxele excepționale care au fost implementate în apogeul crizei, în 2022, a spus S&P.
Prețurile energiei vor rămâne ridicate până în 2025 și vor scădea după aceea
Alte riscuri pe termen scurt includ războiul Rusia-Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, care „afectează acum rutele maritime din regiune”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru Economie.
„Dacă acest lucru persistă sau se înrăutățește, posibilele implicații pentru prețuri și perturbarea lanțului de aprovizionare ar putea alimenta din nou presiunile inflaționiste”, a spus el, după reuniunea Eurogrupului.
Tensiunile geopolitice continue din vecinătatea UE „ne reamintesc că vom continua să vedem prețuri la energie ridicate, pentru o perioadă de timp”, a recunoscut Paschal Donohoe, ministrul irlandez de Finanțe, care a prezidat reuniunea ministerială de la Bruxelles.
