Cum a furat Coreea de Nord 1.000 de mașini Volvo și nu le-a plătit de o jumătate de secol

Modelul Volvo 144 a devenit rapid mașina de serviciu a elitei comuniste de la Phenian. Autoturismele de producție nordică au rămas în circulație zeci de ani pe străzile aproape goale ale capitalei.

Suedia trimite și astăzi, la fiecare șase luni, notificări oficiale de plată către Guvernul de la Phenian. Banii nu au mai ajuns însă niciodată la Stockholm, transformând afacerea în cel mai lung restanțier din istorie.

Relațiile diplomatice neobișnuite dintre un stat capitalist și dictatura comunistă au lăsat o amprentă financiară uriașă. Istoria unei tranzacții eșuate din perioada Războiului Rece rămâne un episod incredibil în geopolitica mondială.

Coreea de Nord nu a plătit niciodată flota de 1.000 de mașini Volvo, comandată în anii '70

La începutul anilor 1970, Suedia a fost una dintre primele țări occidentale care a deschis relații diplomatice și comerciale cu regimul condus de Kim Il-sung.

Văzută la acea vreme drept o piață emergentă plină de resurse minerale neexploatate, Coreea de Nord a reușit să convingă mai multe companii suedeze, printre care și gigantul auto Volvo, să livreze echipamente industriale și autoturisme.

În 1974, Phenianul a comandat 1.000 de limuzine Volvo 144, un model recunoscut pentru durabilitate.

Citeşte şi: Volvo renunță la strategia 100% electrică. Șeful Volvo: Nu putem decide când clienții sunt pregătiți

Mașinile au fost livrate rapid, însă plățile promise, în minereuri de cupru și zinc, nu au mai fost efectuate niciodată, din cauza prăbușirii prețurilor pe piața internațională a mărfurilor.

Statul suedez a intervenit și a preluat datoria prin Agenția de Garantare a Creditelor de Export (EKN) pentru a proteja compania Volvo de faliment.

Factura inițială, de aproximativ 70 de milioane de dolari, s-a umflat în mod constant, de-a lungul celor peste 50 de ani de neplată.

Citeşte şi: VIDEO Prea multă electronică! Șoferul unui Volvo XC90 nou a rămas fără frâne din cauza softului

În prezent, din cauza penalităților și a dobânzilor compuse acumulate din jumătatea anilor '70 până astăzi, suma totală pe care Coreea de Nord o datorează Suediei a depășit 300 de milioane de euro.

Din punct de vedere diplomatic, Stockholm-ul continuă să calculeze creanța și trimite periodic o înștiințare oficială Ministerului de Externe de la Phenian.

Cu toate acestea, răspunsul regimului nord-coreean este invariabil o tăcere totală sau o respingere sistematică a cererii, conform Radioului Naţional Suedez.

Surprinzător este faptul că multe dintre cele 1.000 de mașini Volvo 144 au continuat să ruleze pe străzile din Phenian timp de peste patru decenii, fiind folosite în principal ca taxiuri sau ca mașini de protocol pentru oficialii de partid.

Robustetatea ingineriei suedeze a făcut ca vehiculele neplătite să reziste mai mult decât însăși era socialistă care le-a cumpărat pe credit.