Conflict România - Serbia, asupra construirii Porţile de Fier III. Miza: 1.000.000.000 €. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că, în cadrul discuţiilor cu omologul său de la Belgrad, a fost abordată şi problema proiectului sârbesc Porţile de Fier III.
Partea română nu va face nici un compromis, cu privire la producţia de energie electrică de la hidrocentralele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
Conflict România - Serbia, asupra construirii Hidrocentralei Porţile de Fier III. Miza: 1 miliard €
La Porţile de Fier I, cei doi demnitari au discutat după semnarea memorandumului privind proiectul interconectorului de gaze cu Serbia, "Nu în ultimul rând, azi a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie, la graniţa dintre Serbia şi România).
Este o centrală cu acumulare prin pompaj, pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate.
Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel, care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare, referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II", a spus ministrul Burduja.
Citeşte şi: România, răpusă energetic de caniculă în „epoca electrificării”. Fără prosumatori, ar fi dezastru
Acesta a mai afirmat că atât conducerea Hidroelectrica, cât şi ministerul acordă atenţie maximă acestor planuri investiţionale. "Sub nici o formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face nici un compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II", a mai spus ministrul Energiei.
Construcţia unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porţile de Fier III ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului şi navigabilităţii, inclusiv pe partea românească, motiv pentru care un astfel de proiect trebuie dezbătut pe larg, în grupurile comune de lucru, afirmă Ministerul Energiei.
Citeşte şi: Paradisul de pe Dunăre care a fost înghițit de ape. Cum a fost sacrificată Ada Kaleh de comuniști?
"Cooperarea cu prietenii şi vecinii noştri sârbi este foarte importantă pe toate palierele, în special în domeniul energiei. De peste 50 de ani operăm cu succes în mod comun amenajări hidroenergetice şi de navigaţie deosebit de complexe, în speţă Porţile de Fier I şi II.
Lucrăm accelerat şi pentru îmbunătăţirea interconexiunilor de energie electrică şi gaze naturale. Referitor la intenţiile sârbe de a construi o nouă hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, acesta trebuie dezbătut pe larg în grupurile comune de lucru.
Un astfel de proiect ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului şi navigabilităţii, inclusiv pe partea românească. Aşadar, la ultima întâlnire cu Doamna Dubravka Djedovic Handanovic,
Citeşte şi: Scade Dunărea. Care sunt efectele dezastroase pe care le poate avea debitul scăzut?
Ministrul Mineritului şi Energiei din Republica Serbia, i-am cerut acesteia să intensificăm dialogul urgent. Niciun astfel de demers nu va putea începe fără acordul României", a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
De la începutul anului 2024, a avut loc o întâlnire bilaterală, la Atena, între ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, şi ministrul sârb al Minelor şi Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, precum şi un schimb de scrisori, menţiona comunicatul ministerului, conform Agerpres.
Foto: Profimedia Images
Discuţia de la Atena şi schimbul de scrisori oficiale au abordat şi aspecte legate de o bună exploatare în comun a potenţialului hidroenergetic al Dunării, prin intermediul Sistemelor Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
România vrea să se alăture
"Partea sârbă a adus la cunoştinţă părţi române şi intenţia construcţiei unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, la Porţile de Fier III. Partea română a răspuns că este esenţial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română, despre acest proiect.
Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura, cu o participaţie egală", se arăta în comunicat.
Pe de altă parte însă consecinţele asupra mediului şi a navigabilităţii trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România, mai afirmă Ministerul Energiei.
Nu influenţează negativ mediul
"Sârbii vor să facă o hidrocentrală de pompaj. Ce treabă ai cu avizul de mediu din Serbia? Nu deviază cursul apei, numai îi îmbunătăţeşte calitatea, pentru că trece prin nişte filtre. Avizul de mediu în Serbia nu e problema ministrului Energiei din România", susţine expertul în Hidroenergetică Ovidiu Demetrescu.
Faptul că tu contruieşti un lac, într-un peisaj montan, "nu schimbă cu nimic mediul, ba chiar îl înfrumuseţează, îmbunătăţeşte calitatea mediului şi asigură o rezervă de apă pentru localităţile învecinate", a atras atenţia Demetrescu.
"Dacă era să se facă acum, Porţile de fier I nu exista, pentru că distrugea Ada Kaleh şi Orşova Veche, şi Porţile de Fier I dă 1000 MW României", spune expertul. "Mai degrabă m-aş uita să facem proiectul nostru naţional, cu Hidro Tarniţa", explică Ovidiu Demetrescu, care a fost directorul hidrocentralei cu pompaj etern neterminate româneşti Hidro Tarniţa.
Mai bine Tarniţa
Principiul de funcţionare al unei hidrocentrale de pompaj este simplu. Când pe piaţă energia este ieftină, se pompează apă în bazinul / lacul de sus, adică se face transformarea energiei electrice în energie cinetică. Apoi, când preţul energiei e suficient de scump pentru a face profit, se dă drumul la apă, adică se transformă energia cinetică în hidroenergie.
"Pe proiectul Tarniţa, cu 1-2 săptămâni înainte să vină dl. Burduja, fostul ministru Virgil Popescu a spus că nu e fezabil şi l-a închis. Burduja a venit şi a spus că e o prioritate şi hai să-l facem. A dat ordin însă aceluiaşi acţionar majoritar, SAPE, să facă un studiu de fezabilitate.
Nepricepându-se, acesta a făcut un caiet de sarcini, pentru un alt studiu de fezabilitate, al treilea, acesta este prost făcut şi nu vine nimeni la licitaţie. Aşa că stăm şi pierdem timp", a spus Newsweek Demetrescu.
