Deficitul public general al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, potrivit celor mai recente prognoze ale Comisiei Europene pentru România.
În 2023, salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă pentru angajaţii din România a fost de 17.739 de euro, al patrulea cel mai scăzut din UE, după Bulgaria (13.500), Ungaria (16.900) şi Grecia (17.000), potrivit Eurostat.
România a înregistrat cea mai mică pondere a întreprinderilor cu activitate de inovare din UE în perioada 2020-2022, arată rezultatele raportului Community Innovation Survey (CIS).
Citește și: Călin Georgescu, corigent la Economie. Aberaţiile spuse de el despre Schengen şi fondurile europene
Sondajul Eurobarometru ''Impactul drogurilor asupra comunităţilor locale'' arată că 55% dintre români consideră consumul de droguri ilicite o problemă gravă în comunitatea lor, iar 56% consideră că traficul de droguri este o problemă gravă în zona lor.
Cifre îngrijorătoare, pentru economia României: Deficit de 8% în 2024, creștere încetinită cu 40%
Cea mai recentă prognoză macroeconomică pentru România, publicată de Comisia Europeană la 15 noiembrie 2024, arată în 2024 o decelerare a creşterii PIB-ului real, până la 1,4%, faţă de 2,4% în 2023.
Consumul privat dinamic a susţinut cererea internă şi importurile, în timp ce creşterea exporturilor a rămas moderată.
O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condiţiilor financiare şi rezilienţa consumului privat ar contribui la accelerarea creşterii de peste 2% în 2025 şi în 2026.
Se preconizează că inflaţia totală va scădea uşor, dar va rămâne peste 5% în 2024.
Citește și: Vânzările de mașini merg cu frâna trasă în UE: +0,7% la 10 luni. Mașinile electrice, -4,9%. România?
Se estimează că deficitul public general al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5%) şi prognozele arată o menţinere, în general, la acest nivel în 2025 şi 2026, presupunând că nu vor exista schimbări în politicile actuale.
Se estimează că raportul datorie/PIB va creşte până la aproape 60% în 2026, reflectând deficite mari şi o creştere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani..
Salariile nominale atât în sectorul public, cât şi în cel privat au continuat să crească puternic cu o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se presupune că o moderare a creşterilor salariale va avea loc în 2025 şi 2026, potrivit datelor publicate pe https://economy-finance.ec.europa.eu/, informează Agerpres.
Citește și: Previziuni sumbre ale unui profesor în Economie. La ce să ne așteptăm în 2025 la costurile vieții
Cele mai mici și cele mai mari salarii medii din UE
În 2023, salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă pentru angajaţii din UE a fost de 37.900 de euro, reflectând o creştere de 6,5% de la 35.600 de euro în 2022, arată statisticile publicate de Eurostat la 7 noiembrie 2024. Dintre ţările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (81.100 EUR), urmat de Danemarca (67.600 EUR) şi Irlanda (58.700 EUR).
În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă s-au înregistrat în Bulgaria (13.500 EUR), Ungaria (16.900 EUR) şi Grecia (17.000 EUR).
Datele Eurostat pentru România indică un salariu mediu anual ajustat cu normă întreagă de 17.739 de euro în 2023, faţă de 15.064 euro în 2022.
Cele mai mici ponderi ale întreprinderilor cu activitate de inovare din UE, în România
''Mai mult de jumătate dintre afacerile din UE sunt active din punctul de vedere al inovaţiei'', arată rezultatele publicate de Eurostat la 29 noiembrie 2024.
51% din toate întreprinderile din UE au raportat că au avut o anumită formă de activitate de inovare în perioada 2020-2022, conform Studiului comunitar de inovare - Community Innovation Survey (CIS).
CIS furnizează raportări despre inovarea produselor şi a proceselor în întreprinderile din UE.
Ultimul raport CIS arată că Belgia a avut cea mai mare pondere a întreprinderilor active în inovare (70%), urmată de Grecia (66%) şi Germania (63%).
În schimb, cele mai mici ponderi ale întreprinderilor cu activitate de inovare s-au înregistrat în România (9%), Bulgaria (26%) şi Ungaria (30%), potrivit Eurostat.
Impactul drogurilor asupra comunităţilor locale
Sondajul Eurobarometru ''Impactul drogurilor asupra comunităţilor locale'' a evaluat impactul consumului de droguri şi al traficului de droguri asupra comunităţilor din UE.
Aproximativ 40% dintre respondenţi consideră consumul de droguri ilicite ca fiind o problemă gravă, în timp ce 41% consideră că traficul de droguri este o problemă majoră, arată concluziile publicate pe https://europa.eu/eurobarometer.
Astfel, 39% dintre respondenţii din UE consideră consumul de droguri ilicite o problemă gravă în zona lor: 18% consideră că este o problemă "foarte gravă" şi 21% o problemă "oarecum gravă".
În privinţa răspunsurilor din România, 55% consideră acest lucru, din care 32% - o problemă "foarte gravă", iar 23% - o problemă "oarecum gravă".
Aproximativ patru din zece respondenţi (41%) consideră că traficul de droguri este o problemă gravă în zona lor: 22% spun că este o problemă "foarte gravă" şi 19% o problemă "oarecum gravă". În România, 56% consideră acest lucru, din care 37% - o problemă "foarte gravă", iar 19% - o problemă "oarecum gravă".
Aproximativ o treime dintre respondenţi (34%) consideră că problemele cauzate de consumul de droguri şi traficul de droguri au crescut în zona lor în ultimii ani, în timp ce 11% consideră că aceste probleme au scăzut.
În România, 42% consideră că problemele au crescut în comunitatea lor, în timp ce 14% consideră că au scăzut.
Ancheta pe teren a fost realizată în perioada 3-14 septembrie 2024, la nivelul UE s-au efectuat 25.680 de interviuri, iar în România 1.005 interviuri.
