Călin Georgescu, corigent la Economie. Aberaţiile spuse de el despre Schengen şi fondurile europene. Declaraţiile făcute de Călin Georgescu, candidatul care a ajuns în turul II al alegerilor prezidenţiale, frizează absurdul. Ele nu sunt acoperite de realitate.
Vom explica în continuare de ce (cel puţin) câteva dintre ele sunt domminate de greşeli foarte mari de judecată elementară, care ţin de o educaţie financiară elementară-lipsă.
Călin Georgescu, corigent la Economie. Aberaţiile spuse de el despre Schengen şi fondurile europene
Călin Georgescu, despre România şi Schengen: "Pentru mine, este o mare onoare că nu am intrat în Schengen, mă bucur că n-am intrat în Schengen și datorăm acest lucru oamenilor liberi din această țară".
Beneficiile unei eventuale intrări a României în Spaţiul Schengen sunt enorme. Cel mai simplu exemplu: fiecare minut petrecut de un camion al unei firme din România, într-o frontieră Schengen, costă bani grei.
Camioanele companiilor româneşti stau cu zilele în acest frontiere, pentru că nu suntem în Schengen. În fiecare zi, cam 3,5 milioane de europeni trec frontierele interne, ca să meargă la muncă sau la studii.
Citeşte şi: VIDEO Călin Georgescu, discurs în oglindă cu Iliescu: „Nu există Est sau Vest. Există doar România”
Industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde de euro, cauzate de neaderarea României la Schengen, a afirmat anul trecut Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România.
Mai este şi factorul poluare: 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual, din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria.
Acum doi ani, cozile create de camioanele aflate în așteptare la frontierele Schengen erau de peste 25 de kilometri, la frontierele vestice ale României, cu Ungaria.
Citeşte şi: Cum a ajuns Călin Georgescu milionar în euro? Legături cu gruparea lui Radu Mazăre
Ca să-și viziteze familia și prietenii. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta, potrivit statisticilor oficiale ale Comisiei Europene. Mari comunităţi de români sunt în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania.
Fluenţa participării lor la viaţa comunitară europeană şi la cea românească ar creşte, dacă România ar fi în Schengen. Cel mai important partener economic al Bucureştiului este Berlinul. Germania, stat Schengen.
Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul trecut 40,8 miliarde de euro. România este acum pe locul 17, între partenerii comerciali ai Germaniei, o urcare de trei poziții față de anul precedent.
Efectul pozitiv al fondurilor europene
Creșterea volumului schimburilor comerciale, comparativ cu anul 2022 este de 6,3%. Dacă intrăm în Schengen, acest cifre se vor majora mult şi, odată cu această evoluţie pozitivă, şi prosperitatea românilor.
Georgescu spune că România nu are nevoie de fonduri europene. România s-a dezvoltat enorm pe fonduri europene. Evoluţia PIB-ului României demonstrează asta: 1990 – 35,5 mld. euro; 2006: 97,7 mld. euro: 2014 – 149,5 mld. euro; 2024: prognoză de 300 mld. euro, anul acesta.
Aşadar, faţă de 1990, PIB-ul României a crescut de 10 ori, iar faţă de momentul dinaintea integrării europene s-a triplat, de la sub 100, la peste 300 de miliarde de euro. În bună măsură pe fonduri europene, care în general sunt folosite de guverne ca să micşoreze deficitul bugetar mult.
