Ce au însemnat pentru buget TVA-ul majorat și celelalte taxe crescute de Guvernul Bolojan. Ce risc există
Majorarea TVA, impozitul mai mare pe dividende și extinderea bazei pentru contribuțiile sociale au crescut încasările statului în primele șapte luni din 2026. Deficitul s-a redus puternic, însă există și un risc.
Execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor arată primele efecte extinse ale măsurilor fiscale adoptate în 2025 de Guvernul Bolojan.
În perioada ianuarie–iulie 2026, statul a încasat 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile au crescut cu numai 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei.
Diferența dintre ritmul veniturilor și cel al cheltuielilor a redus deficitul bugetar cu 28,36 miliarde de lei.
TVA majorată a adus cea mai vizibilă creștere a încasărilor
Încasările nete din taxa pe valoarea adăugată au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.
Citește și: ANAF, încasări record: 22,4 miliarde de lei în plus! TVA explodează cu 25,9% în prima jumătate a anului
Încasările brute au crescut cu 21,7%, evoluție pe care Ministerul Finanțelor o leagă direct de modificarea cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025.
Cota standard a fost majorată de la 19% la 21%, iar fostele cote reduse de 5% și 9% au fost înlocuite, pentru cele mai multe produse și servicii, cu o cotă de 11%. Noile cote au intrat în vigoare la 1 august 2025.
Statul a rambursat în același interval TVA în valoare de 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde în primele șapte luni din 2025.
Creșterea încasărilor nu poate fi atribuită însă exclusiv majorării cotelor. Inflația, consumul, îmbunătățirea colectării și modificarea valorii tranzacțiilor au influențat, de asemenea, sumele ajunse la buget.
Impozitul pe dividende a adus cu 19,5% mai mulți bani
Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%.
Impozitul pe dividende a adus cu 19,5% mai mulți bani la buget. Datele trebuie însă interpretate cu prudență: Ministerul Finanțelor explică avansul prin distribuirea masivă a dividendelor în decembrie 2025, înaintea modificării regimului fiscal.
Cota impozitului pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru veniturile distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Execuția la șapte luni nu arată, prin urmare, efectul anual complet al noii cote.
Veniturile declarate prin Declarația unică au crescut cu 19,7%. Contrbuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Ministerul Finanțelor explică această evoluție inclusiv prin extinderea bazei de plată a contribuțiilor sociale și prin încasările aferente Declarației unice.
Au crescut și încasările din accize și impozitul pe profit
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%. Încasările din accizele aplicate produselor energetice au avansat cu 10,9%.
Impozitul pe profit a adus statului 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% mai mult decât în primele șapte luni din 2025. În cazul taxelor și impozitelor pe proprietate, Ministerul Finanțelor indică, de asemenea, o contribuție la creșterea veniturilor fiscale.
Veniturile fiscale totale au urcat la 214,32 miliarde de lei, cu 15,4%. Ponderea lor în Produsul Intern Brut a crescut de la 9,69% la 10,42%.
Deficitul a scăzut cu 37%
Deficitul bugetar a coborât de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde în perioada similară din 2026.
Raportat la PIB, deficitul s-a redus de la 3,99% la 2,34%. Ajustarea este de 1,65 puncte procentuale într-un singur an.
Reducerea nu a fost obținută prin oprirea investițiilor. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 24% mai mult decât anul trecut. Peste 71% din investiții au fost susținute prin fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență.
Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei
Principalul risc apare la cheltuielile cu dobânzile. Statul a plătit 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 8,41 miliarde mai mult decât în perioada similară din 2025.
Creșterea este de 26,5%, iar dobânzile au ajuns să reprezinte aproximativ 2% din PIB. Factura finanțării datoriei este aproape la fel de mare ca întregul deficit bugetar acumulat în șapte luni.
Ministerul Finanțelor avertizează și că, începând cu luna august, comparația favorabilă cu 2025 se va diminua. Majorările de taxe au intrat în vigoare în august anul trecut, astfel încât baza de comparație va include, de acum înainte, aceleași cote mai mari.
Deficitul s-a redus, dar presiunea nu a dispărut. Dacă dobânzile continuă să crească, iar veniturile încetinesc după schimbarea bazei de comparație, Guvernul va avea nevoie de un control mai strict al cheltuielilor și de o colectare mai bună.
