Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna septembrie, la 8,8%, de la 9,4%, în luna august. Trendul este unul bun.
Ţinta de inflaţie prognozată de BNR, pentru finalul anului, la sfârşitul lunii august, este de 7,5%, dar mai mulţi factori de intrare pot influenţa negativ lucrurile.
Cât şi cum pierd pensionarii
Dacă măsurile fiscale anunţate de Guvern şi votate de Parlament de exemplu intră în vigoare, efectul modificării ex-abrupto a Codului Fiscal va fi major, imposibil de calculat valoric acum şi se va manifesta plenar cu precădere după 1 ianuarie 2024.
Data de 1 ianuarie 2024 este importantă pentru că Guvernul, prin lege, indexează anual pensiile românilor cu inflaţia.
Adică, mai riguros, cu ultimul indice anualizat al inflaţiei pe anul 2023, probabil cel din noiembrie 2023 la noiembrie 2022 (pentru că cel decembrie la decembrie este cunoscut în ianuarie).
Citeşte şi: Inflaţia a scăzut sub 9%. Alimentele şi celelalte bunuri de consum continuă să se scumpească
Dacă ultima inflaţie anunţată de Statistică pe anul acesta, în decembrie, pentru noiembrie-noiembrie, va fi de 7,5%, atunci pensiile vor fi mărite cu 7,5%. Guvernul ar mai trebui - potrivit legii - să adauge la pensii și 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. Dar, acest lucru a fost mai mult opțional în ultimii ani.
Dar acum, când inflaţia anualizată (medie) este de 8,8%, septembrie la septembrie, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 10,36% (peste 8,8%), cele nealimentare cu 6,68% (sub 8,8%), iar serviciile cu 12,10% (peste 8,8%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Citește și: Guvernul anunță cu ce sume cresc pensiile în 2024. Majorările vor însemna 16 miliarde de lei
Fără a da prea multe detalii, creșterea pensiei va fi de 14%, a anunțat ministrul Boloș. Dacă ne uităm peste scumpirile de mai sus vom vedea că pensiile cresc, în mod real, nu cu 14%, ci cu 2-3 % față de 1 ianuarie 2023.
Cu ce procent infim cresc în mod real pensiile la 1 ianuarie, după ce alimentele s-au scumpit cu 10%
Asta înseamnă că oricum pensionarii vor pierde undeva, din forţa lor de cumpărare.
Citeşte şi: Cu ce procent cresc pensiile de la 1 ianuarie. FMI a fost informat. E dublu față de rata inflației
Este de aşteptat ca, fie şi la o inflaţie noiembrie la noiembrie de 7,5% (ţinta de inflaţie a BNR), preţurile acestea de consum, de la produsele alimentare, să aibă o inflaţie mai mare, adică să crească peste inflaţia medie anualizată.
Adică, dacă pensionarii vor avea pensii cu 7,5% mai mari, de la 1 ianuarie 2024, vor cumpăra (teoretic) pâine cu un preţ afectat de o inflaţie mai mare, de exemplu cu 9% mai scumpă, pierzând puţin din puterea de cumpărare de acum.
Citeşte şi: Turcia lui Erdogan, îngenuncheată de inflație: Rata anuală a ajus la 61,53% în septembrie
Rata anuală a inflaţiei, în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie a anului 2021, a fost 16,4%, conform Ministerului Dezvoltării.
Anul acesta, treptat, inflaţia (adică creşterea preţurilor) s-a calmat. Pensionarii, cărora li s-au indexat pensiile cu 16,4%, au avut din acest punct de vedere de câştigat. Mai ales că indicele mediu al creşterii preţurilor de consum (IPC) a fost, la ianuarie – decembrie 2022, de 13,8%, adică sub inflaţie.
În schimb, dacă în decembrie, de exemplu, România va avea o inflaţie de 7,5% şi diferiţi alţi factori vor produce salturi inflaţioniste, anul viitor, pensiile indexate cu numai 7,5%, ca forţă de cumpărare, de la 1 ianuarie 2024, pot fi depăşite de inflaţia pe anumite categorii, cum sunt bunurile de consum.
Lebede negre şi bunicuţe simpatice
Aşa cum stau lucrurile la zahăr sau ulei, unde uneori inflaţia este maximă. Bunicile simpatice, care vor frământa cozonacii, de Sfintele Paşti, în anul 2024, vor face cozonaci mai scumpi, pentru care vor face un efort financiar mai mare, din pensiile lor, cu putere de cumpărare mai scăzută.
Dacă, repetăm, măsurile fiscale inflaţioniste ale Cabinetului Ciolacu vor intra în vigoare.
Mai există şi alţi factori asimetrici care pot schimba în rău lucrurile: aşa-numitele evenimente de tip "lebădă neagră". Iată, un astfel de eveniment s-a produs în ultimele zile: atacul Hamas asupra Israelului.
Astfel de evoluţii externe pot deteriora mai mult sau mai puţin mediul economic şi pot produce o scădere mai accentuată a puterii de cumpărare a pensionarilor decât poate anticipa oricine, acum.
Lebedele negre nu ştiu că bunicuţele simpatice, care frământă cozonaci, de Sfintele Paşti, nu sunt interesate de războiul din Ucraina sau de cel dintre Israel şi Hamas.
