Precizările au fost făcute în cadrul Conferinţei internaţionale "Gândirea Militară Românească 2022", cu tema "Dinamica arhitecturii de securitate în zona extinsă a Mării Negre, în contextul conflictului din Ucraina şi al noului Concept Strategic NATO", organizată de Statul Major al Apărării.
"Ministerul român al Apărării va avea anul viitor 2,5% din PIB. Plănuim deja să avem peste 2% pentru cercetarea şi dezvoltarea de noi tehnologii şi peste 20% pentru investiţii, pentru achiziţia de noi capabilităţi. Aş vrea să spun că vor fi peste 25, ceea ce reprezintă cu 5% mai mult decât valoarea medie la nivelul NATO. Asta înseamnă foarte mult. (...) Pentru mine, ceea ce contează este ce tehnologii şi capabilităţi pot oferi forţelor astăzi. Din perspectiva mea, trebuie să readaptăm legislaţia noastră în concordanţă cu achiziţiile şi investiţiile NATO şi cu legile europene de achiziţie", a declarat Ion-Cristian Lişman.
El a subliniat că dincolo de accesul la noile tehnologii, este foarte important ca forţele armate să înveţe să folosească aceste tehnologii.
"Da, fiecare ţară are o anumită lege referitoare la achiziţii. Dacă există un concept comun în NATO şi un concept comun în UE, trebuie să punem laolaltă toate criteriile pentru a încerca să ne dăm seama cum putem gestiona un proiect comun european şi NATO. Altfel, va fi mereu o competiţie pentru cine câştigă şi cine va da capabilitatea", a menţionat Ion-Cristian Lişman.
Referindu-se la implicarea ţării noastre la nivelul Uniunii Europene, el a evidenţiat că, în ce priveşte PESCO (Cooperarea structurată permanentă), România este membră în 16 proiecte şi are statut de observator în alte patru. În ce priveşte Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), România a participat la şapte proiecte, dar urmează să facă parte şi din alte 16. Totodată, ţara noastră este implicată în 19 proiecte ale Agenţiei Europene de Apărare (AEA).
În legătură cu programele NATO, el a făcut referire la Programul de Investiţii în Securitate (NSIP), unde forţele armate române sunt implicate în programe care au legătură cu: noile tehnologii, activele dislocabile, sistemele de comunicaţii şi informatică, facilităţile de răspuns în cazul crizelor. Sunt în curs de desfăşurare cel puţin 45 de proiecte NSIP, finanţate atât de către NATO, cât şi de România.
"Programele NSIP vor oferi forţelor armate române noi tehnologii, noi active, noi infrastructuri pentru viitor", a spus el.
În ce priveşte programul DIANA - Acceleratorul Nord-Atlantic de Inovare în domeniul Apărării, România contribuie cu două centre de testare: Centrul de Excelenţă de Inteligenţă Artificială de la Universitatea Politehnică şi Institutul de Cercetări Aerospaţiale INCAS din Bucureşti.
