Bolojan: Cernavodă mai poate funcționa doar 4-5 zile dacă Dunărea continuă să scadă

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că centrala de la Cernavodă mai poate funcționa în condițiile actuale aproximativ patru-cinci zile, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. Autoritățile încearcă să câștige timp prin intervenții în albia fluviului, în timp ce un proiect pentru o stație de pompare este blocat de ani de zile.

Bolojan: Cernavodă mai poate funcționa doar 4-5 zile dacă Dunărea continuă să scadă. Autoritățile încearcă să câștige timp

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că nivelul Dunării în zona din care centrala nucleară de la Cernavodă preia apa pentru răcire mai permite, în condițiile actuale, aproximativ patru-cinci zile de funcționare. Estimarea este valabilă în cazul în care debitele fluviului vor continua să scadă cu aproximativ 1-3 centimetri pe zi.

„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcționare de patru-cinci zile”, a declarat premierul, potrivit News.ro, care citează declarațiile lui Bolojan dintr-un interviu acordat RFI România.

Situația de la Cernavodă este legată direct de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Centrala are nevoie de apă pentru sistemul de răcire, iar scăderea continuă a nivelului fluviului pune presiune pe funcționarea instalațiilor.

Autoritățile au intervenit deja în zona Pârjoaia, unde o stâncă ce afecta circulația apei a fost detonată pentru a permite dirijarea unui debit mai mare către brațul Dunărea Veche, în direcția Cernavodă.

În paralel, sunt pregătite și alte intervenții pentru creșterea nivelului apei în zona centralei, inclusiv operațiuni cu barje încărcate cu rocă.

Scopul acestor măsuri este să fie câștigat cât mai mult timp, în condițiile în care prognozele indică o continuare a scăderii nivelului Dunării.

Un proiect pentru stația de pompare a rămas „în sertar”

Declarația lui Bolojan aduce și o informație cu implicații pe termen mai lung.

Premierul a spus că există un proiect pentru realizarea unei lucrări la stația de pompare de la Cernavodă, care ar fi putut contribui la rezolvarea problemei în situații în care nivelul Dunării scade foarte mult.

Potrivit lui Bolojan, proiectul are studiul de fezabilitate și documentația necesară, însă nu a fost pus în aplicare. Premierul susține că documentele au rămas la Ministerul Transporturilor timp de doi-trei ani, proiectul fiind blocat inclusiv din cauza unor probleme legate de finanțare și de componenta de mediu.

Informația este una dintre cele mai importante din declarațiile premierului, deoarece arată că problema alimentării cu apă a centralei în perioade de debite foarte scăzute nu este una complet neașteptată.

Dunărea continuă să scadă

Problema este amplificată de evoluția debitului Dunării.

La intrarea în România, la Baziaș, debitul fluviului a coborât la valori extrem de mici pentru această perioadă. Autoritățile au avertizat că tendința de scădere continuă, iar în zona Cernavodă nivelul apei poate coborî cu câțiva centimetri de la o zi la alta.

Pentru centrala nucleară, nu contează doar debitul măsurat la Baziaș, ci mai ales nivelul apei în zona de captare și condițiile în care poate fi asigurată apa necesară sistemului de răcire.

De aceea, intervențiile din aval de Cernavodă urmăresc să dirijeze cât mai multă apă către zona centralei.

Unitatea 2 este esențială pentru sistemul energetic

Miza este cu atât mai mare cu cât Unitatea 1 de la Cernavodă este indisponibilă, iar producția nucleară a României se bazează în această perioadă pe Unitatea 2.

O eventuală oprire a celui de-al doilea reactor ar însemna pierderea unei surse importante de producție constantă și ar pune o presiune suplimentară pe sistemul energetic național.

România se confruntă deja cu o combinație dificilă de factori: temperaturi ridicate, consum important de energie, producție hidro afectată de secetă și debite foarte scăzute ale Dunării.

Guvernul a declarat pentru luna august stare de alertă energetică, iar autoritățile au cerut populației și companiilor să reducă, pe cât posibil, consumul în intervalele de vârf.

România încearcă să evite un deficit mai mare de energie

În cazul în care Unitatea 2 ar fi oprită, diferența de producție ar trebui compensată prin celelalte centrale disponibile și prin importuri.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat anterior că România ar putea ajunge să importe cantități importante de energie în orele de vârf dacă producția nucleară și hidro sunt afectate simultan.

În acest context, fiecare zi în care Unitatea 2 poate rămâne în funcțiune este importantă pentru echilibrarea sistemului.

Intervențiile asupra Dunării au, prin urmare, un obiectiv imediat: să mențină suficientă apă în zona de captare a centralei până când nivelul fluviului se stabilizează sau până când debitul începe din nou să crească.

Problema nu se rezolvă însă doar prin intervenții de urgență

Declarațiile premierului readuc în discuție și problema infrastructurii.

Dacă proiectul pentru stația de pompare de la Cernavodă există de mai mulți ani, dar nu a fost realizat, situația actuală arată vulnerabilitatea unei infrastructuri critice în fața unor fenomene extreme.

Pentru moment, autoritățile încearcă să câștige timp prin intervenții asupra albiei Dunării și prin monitorizarea permanentă a nivelului apei.

Estimarea de patru-cinci zile făcută de Bolojan nu reprezintă, însă, un termen fix pentru oprirea centralei. Ea este condiționată de evoluția debitului. Dacă scăderea este mai lentă sau dacă măsurile luate de autorități reușesc să mențină nivelul apei în zona de captare, situația se poate modifica.

În schimb, dacă Dunărea continuă să scadă cu ritmul indicat de premier, presiunea asupra Unității 2 de la Cernavodă va crește de la o zi la alta.