4,5 miliarde de euro am plătit doar pentru costurile anuale cu datoria publică, fruntași în UE

4,5 miliarde de euro am plătit doar pentru costurile anuale cu datoria publică, fruntași în UE. România este pe locul 5 în UE, la capitolul serviciului anual al datoriei publice, conform bnbloomberg.ca.

Serviciul datoriei României defineşte capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă, exprimată ca număr de zile de întârziere, la plata de la data scadenţei.

4,5 miliarde de euro am plătit doar pentru costurile anuale cu datoria publică

PIB-ul României în anul 2022 a fost de 1.400 de miliarde de lei. 1,6% din acest PIB înseamnă în jur de 4,5 miliarde de euro, la un curs valutar de aproximativ de 5 lei pentru un euro.

Serviciul datoriei publice este, conform Legii datoriei publice, "totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată".

Pe primul loc în UE, ca mărime a serviciului datoriei publice, în anul 2022, este Ungaria, urmată de Italia, Grecia, Spania, Polonia, apoi România.

Faţă de cum ar putea să arate lucrurile la finalul anului, acum, ţara noastră stă bine. Indexarea pensiilor de exemplu va avea un impact uriaș asupra PIB-ului României.

Citeşte şi: Indexarea pensiilor, impact uriaș asupra PIB-ului României. Câți bani se alocă pentru pensionari

Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară, prin noi măsuri fiscal/bugetare.

"Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung.

Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu.

Citeşte şi: Pensiile şi salariile bugetare ar putea fi îngheţate. Finanţele se joacă de-a datoria excesivă

Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB. 

Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România.

Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe", a spus preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.