„Deputații din Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților au votat astăzi pentru #adoptarea legii care prevede adăugarea la planul-cadru pentru învățământul liceal a unei discipline.
Astfel, începând cu anul școlar 2023-2024, este de așteptat ca liceenii să studieze la școală o materie dedicată Revoluției împotriva comunismului din 1989, care a început la Timișoara. Inițiatorul este deputatul de Timiș Marilen Gabriel Pirtea.
Inițiativa legislativă a primit astăzi raport favorabil în comisie și merge la Camera Deputaților. De acolo va pleca la Senat, la comisia decizională”, s-a anunțat pe „Grup Părinți - Federația Națională a Asociațiilor de Părinți”.
Newsweek România a atras atenție despre tratarea superficială a elementelor de istorie contemporană din manuale.
Cele patru decenii roșii care au traumatizat România sunt prezentate elevilor succint, cu nuanțe de roz. Manualul de istorie pentru clasa a XI-a, editat de Alexandru Barnea, îi dă voce lui Ion Iliescu, fost președinte al României și inculpat pentru crimele de la Revoluție.
Newsweek România a analizat trei manuale de istorie pentru elevii aflați în ultimii ani de liceu. Descrierea Revoluției se face într-un mod neutru, fără a fi identificați vinovați.
Revoluția este văzută ca o bornă, o schimbare de paradigmă: de la comunism la capitalism. Sec. O trambulină spre democrație și nimic mai mult. Nu există „povestea“ Revoluției care să îi dea greutatea meritată. Care să o fixeze în memoria tânărului de 17-18 ani.
Sunt menționate numele lui Petre Roman sau Ion Iliescu, ultimul prezent cu două citate și într-o notă pozitivă. Manualele acordă o importanță mai mare evenimentelor care au urmat Revoluției (anii ʼ90) decât Revoluției însăși.
„Reîntoarcerea la democrație“
„Puterea care s-a impus în urma evenimentelor din decembrie 1989 a elaborat o nouă Constituție, adoptată printr-un referendum în decembrie 1991 (un altul, al revizuirii acesteia, a avut loc în 2003). Noua lege fundamentală urma unei revoluții, dar prelua din vechiul regim comunist o formă de stat, republica, impusă printr-un act de forță, fără nicio confirmare a națiunii.
Dorința de a marca diferențe vizibile față de precedentele constituții liberale, pe care, de fapt, le urma, avea în vedere adaptarea unor instituții precum Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului. Documentele Organizației Națiunilor Unite reprezentau sursa unor drepturi sociale și economice de asemeni introduse pentru prima oară.
Era astfel reîntronat în societatea românească statul de drept…“, se arată în subcapitolul numit „Reîntoarcerea la democrație“ din manualul de clasa a XII-a, redactat sub conducerea lui Alexandru Barnea.
„Răsturnarea regimului comunist“ se întinde pe o jumătate de pagină. „Sfârșitul comunismului în România a fost la fel de violent ca începutul său și s-a produs, ca alte evenimente importante, la confluența unei conjuncturi internaționale favorabile cu o stare de revoltă care, îndelung reprimată, a găsit în cele din urmă momentul exploziei.
Anul 1989 a confirmat cele mai sumbre previziuni despre viitorul țărilor socialiste din Europa Centrală și de Est și lumea înmărmurită a văzut cum promisiunile de neamestec ale URSS făcute de Mihail Gorbaciov se împlinesc, reînchizându-se cercul deschis la Ialta în urmă cu aproape 45 de ani...
Evenimentele de la Timișoara și apoi cele desfășurate la București în zilele de 16 - 25 decembrie s-au înscris în seria deschisă de Polonia, dar au avut și particularitățile lor.
Este cert că doar în România răsturnarea regimului comunist s-a produs printr-o mișcare care violentă, în cursul căreia conducerea superioară de partid a ordonat să se tragă, numărul victimelor sporind semnificativ în zilele următoare căderii lui Ceaușescu, ca să scadă brusc după execuția sa“, se scrie în manual.
Citește și: Mistificarea istoriei în manualele școlare: Ceaușescu, moarte tragică; Iliescu, la loc de cinste
