De ce se tem cercetătorii să deschidă mormântul primului împărat chinez? Vor găsi pericole mortale

Capcanele morții și otrăvirea cu mercur sunt doar câteva dintre preocupările cu care se confruntă arheologii care se gândesc să excaveze mormântul lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei.

În 1974, fermierii au dat peste una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din provincia Shaanxi, China. În timp ce lucrau pământul, au dezgropat o figură de lut, zgâriind doar suprafața a ceea ce se afla dedesubt. 

Mormântul lui Qin Shi Huang

Săpăturile ulterioare au scos la iveală o serie de gropi care adăposteau mii de statui de teracotă în mărime naturală ale armatei, reprezentând soldați și cai de război. Se pare că această armată de teracotă a servit ca protectori ai mausoleului lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei, care a domnit între anii 210 și 221 î.Hr. Mausoleul se află la aproximativ 1.500 de metri distanță.

Citește și: Problema Disney în China. „Corectitudinea politică” a prăbușit audiența producțiilor americane

De ce se tem cercetătorii să deschidă mormântul primului împărat chinez? Vor găsi pericole mortale

În ciuda explorării extinse a necropolei din jur, mormântul împăratului a rămas neexplorat, învăluit în intrigi de peste două milenii. Principalul motiv al acestei reticențe constă în teama că săpăturile ar putea afecta mormântul, putând duce la pierderea unor informații istorice neprețuite.

Citește și: China finanțează săpăturile la un sit vechi de 6000 de ani găsit în România. Asemănări între popoare

În prezent, singura modalitate de a avea acces la mormânt implică metode arheologice invazive, pline de riscul unor daune ireparabile. Un exemplu ilustrativ îl reprezintă săpăturile din anii 1970 ale orașului Troia, conduse de Heinrich Schliemann, care, în graba și lipsa de experiență, a șters aproape toate urmele orașului pe care urmărea să îl descopere. Arheologii sunt hotărâți să evite repetarea unor astfel de greșeli grăbite.

Cum a putut fi excavat mormântul?

În căutarea unor tehnici mai puțin invazive, oamenii de știință au propus metode cum ar fi utilizarea unor particule subatomice create atunci când razele cosmice se ciocnesc cu atmosfera Pământului. Muonii funcționează ca niște raze X avansate, capabile să cerceteze structurile fără intruziune fizică. Din păcate, majoritatea acestor propuneri nu au avut încă succes, arată jpost.com

Cu toate acestea, în afară de daunele potențiale, deschiderea mormântului prezintă pericole și mai grave și mai imediate. Într-un eseu al vechiului istoric chinez Sima Qian, scris la aproximativ un secol după moartea împăratului, se dezvăluie că mormântul era prevăzut cu capcane menite să împiedice orice intruși. În mormânt au fost depozitate artefacte prețioase și o comoară extraordinară. 

Meșteșugarii au fost însărcinați să confecționeze arcuri și săgeți menite să respingă orice intrus", a elucidat el. Chiar dacă aceste arme arhaice, vechi de 2.000 de ani, ar fi dat greș, istoricul a afirmat că un potop de mercur lichid toxic îi aștepta pe cei care îndrăzneau să profaneze mormântul. Ei ar fi uciși imediat prin otrăvire.

Deși ar putea părea o amenințare fictivă, studiile științifice care au examinat nivelurile de mercur din jurul mormântului au descoperit concentrații semnificativ mai mari decât cele la care ne-am aștepta în solul obișnuit.