În 2024, în Europa, au fost înregistrate 19.800 de decese ca urmare a accidentelor rutiere, respectiv o medie de 44 de decese la un milion de locuitori. Valoarea este una în scădere cu 3% față de cea înregistrată în 2023.
Dar, din păcate, din cauza infrastructurii rutiere precare și, bineînțeles, a șoferilor vitezomani, inconștienți și certați cu legea, mai ales când vine vorba despre depășiri, România ocupă în continuare locul întâi la numărul morților în accidente, cu o medie de 77 de decese la un milion de locuitori, aproape dublă față de cea la nivelul UE.
Citește și: Băut bine, un bărbat s-a răsturnat cu ambulanța veterinară pe un drum național. Cât avea în sânge?
„Drumurile morții” din UE sunt în România. Suntem pe locul 1 la decese în accidente. Bulgaria, pe 2
Comisia Europeană a publicat cifrele preliminare privind decesele rutiere pentru 2024. Aproximativ 19.800 de persoane au fost ucise în accidente rutiere în UE anul trecut, ceea ce reprezintă o ușoară scădere, cu 3%, față de 2023. Este echivalentul a 600 de vieți mai puțin pierdute.
Chiar dacă decesele rutiere au scăzut mai mult în 2024 decât în 2023, ritmul general de îmbunătățire a rămas prea lent, iar majoritatea statelor membre nu sunt pe calea cea bună pentru a atinge obiectivul UE de a reduce la jumătate decesele rutiere până în 2030, apreciază Comisia Europeană.
Citește și: Accident înfiorător în stațiunea Mamaia. O mașina în care se aflau 5 tineri s-a rupt într-un stâlp
În martie 2023, pentru a-și consolida angajamentul față de siguranța rutieră, Comisia a introdus un pachet de propuneri de îmbunătățire a siguranței rutiere, inclusiv cerințe actualizate privind permisele de conducere și aplicarea transfrontalieră, și va adopta în curând o nouă legislație privind inspecția tehnică, pentru a reduce numărul vehiculelor nesigure pe drumurile UE.
Drumurile din România, cele mai mortale din UE. Cele din Suedia și Danemarca, cele mai sigure
Progresele în materie de siguranță rutieră în UE au rămas inegale și anul trecut, unele țări înregistrând progrese semnificative, în timp ce altele se luptă să reducă numărul de decese.
În ultimii cinci ani, de exemplu, Grecia, Spania, Franța și Italia au înregistrat doar scăderi modeste ale deceselor rutiere, în timp ce Irlanda și Estonia au înregistrat o creștere - deși fluctuațiile anuale în țările mici tind să fie mai pronunțate.
În schimb, Danemarca, Lituania, Polonia și Slovenia au înregistrat progrese semnificative către obiectivul de reducere cu 50% a numărului de accidente rutiere mortale la nivelul UE până în 2030.
Citește și: O autobasculantă a rămas fără frâne chiar într-un sens giratoriu. A intrat în plin în trei mașini
Suedia și Danemarca au rămas și în 2024 cele mai sigure țări din punct de vedere al siguranței rutiere, cu rate scăzute de decese de 20 și, respectiv, 24 de decese la un milion de locuitori.
România (77 decese/milion de locuitori) și Bulgaria (74 decese/milion de locuitori) au înregistrat progrese semnificative în reducerea deceselor rutiere, cu scăderi de peste 20 % față 2019, dar au încă cele mai ridicate rate ale deceselor. Ca idee, în 2023, rata morților în accidente în România a fost de 81 la un milion de locuitori.
Pe locul trei în topul țărilor cu cele mai periculoase drumuri pentru șoferi se află Grecia, cu o medie de 64 decese la un milion de locuitori.
Cum a evoluat numărul morților în accidente rutiere la nivelul UE din anul 2000 până în prezent. Foto: Facebook / Comisia Europeană
Factorii de risc la volan și cele mai afectate grupuri
Șoselele din zonele rurale continuă să prezinte cel mai mare risc, 52% din decese având loc pe aceste drumuri în 2024.
Majoritatea deceselor rutiere (77%) implică bărbați, în timp ce persoanele în vârstă (65+) și tinerii (18-24) sunt utilizatori ai drumurilor deosebit de vulnerabili.
În ceea ce privește tipul de utilizator al drumurilor, ocupanții auto reprezintă cea mai mare parte a deceselor, urmați de motocicliști (20%), pietoni (18%) și bicicliști (10%).
Utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, inclusiv pietonii, bicicliștii și motocicliștii, reprezintă aproape 70% din decesele din mediul urban, subliniind necesitatea urgentă de a îmbunătăți măsurile de siguranță pentru a-i proteja.
