Acest calcul a fost realizat de cele două instituţii ştiinţifice care supraveghează gazele expulzate în atmosferă de erupţia vulcanului, Institutul Vulcanologic din Insulele Canare şi Universitatea din Manchester (Reino Unido), accentul fiind pus pe emisiile de dioxid de sulf (SO2), scrie Agerpres.
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană din zonele mlăştinoase sau oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei sunt sursele naturale ale acestui gaz.
Citește și: Angajata DSP Bihor și femeia de serviciu furnizau „clienți" pentru vaccinări la chiuvetă la Petea
Dioxidul de sulf este eliberat în atmosferă şi de activităţile umane prin intermediul sistemelor de încălzire care nu utilizează gaz metan, centrale termoelectrice, industria celulozei şi a hârtiei şi, în mai mică măsură, de emisiile provenite de la motoarele diesel.
Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Citește și: Richard, asasinul lui Emi Pian, și frații Ciprian și Grațian Pian, cât pe ce să scape din arest
Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă de dioxid de sulf poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenţa efectele periculoase ale ozonului. Emisiile de SO2 afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora fiind vizibil cu ochiul liber. În atmosferă, SO2 contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului.
