Despre regionalizarea României se tot vorbește de ani de zile însă de curând au fost elaborate diferite strategii prin care, cel mai probabil, cele 41 de județe vor fi comasate într-un număr maxim de zece regiuni. Deja s-au luat în calcul orașele care vor deveni capitale.
Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat luni, la Summit-ul Autorităţilor Publice Locale din România, că această reorganizare administrativ teritorială a României trebuie înfăptuită cu înţelepciune, el precizând că sunt foarte mulţi care vorbesc despre comasarea comunelor, înfiinţare de regiuni, desfiinţare de judeţe fără să cunoască în mod real istoria şi evoluţia societăţii româneşti, conform news.ro.
Un ministru anunță data la care începe regionalizarea României. Cu ce vor fi înlocuite județele
”Avem nevoie de un cadru legal care să permită pentru viitor integrarea unitară a tuturor informaţiilor privind teritoriul administrativ şi structura populaţiei în baze de date spaţiale.
Avem recensământul agricol finalizat şi avem finalizat şi recensământul populaţiei. Rămân de construit instrumentele legislative care să ne permită cunoaşterea actualizată şi în detaliu a teritoriului administrativ al României.
Iar aici intervine digitalizarea reală a României, care este şi unul din marile obiective PNRR”, a declarat Nicolae Ciucă.
El a precizat că, din acest motiv, o prioritate legislativă şi administrativă este ca în următorii ani să se finalizeze şi să se integreze în baze de date geospaţiale toate planurile urbanistice generale pentru comune, oraşe şi municipii şi toate planurile de amenajare a teritoriului pentru judeţe”.
Comasarea județelor s-ar face într-o perioadă de acalmie
Primele discuții legate de producerea efectivă a comasării județelor au avut loc la începutul acestui an, când fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, declara că acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie, iar cel mai apropiat este anul 2025.
”Nu numai pentru că anul viitor avem patru alegeri, dar contextul geopolitic, războiul de lângă noi, eu cred că un asemenea subiect trebuie dezbătut.
Citește și: Regionalizarea României, din nou în actualitate: Patronatele cer reducerea numărului de județe la 15
Nu spun că nu avem linişte în ţară, dar acest siubect, sau reorganizarea administrativ- teritorială, că sunt oarecum legate, aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva.
Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, aboarbe altă comună.
Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a arătat ministrul, conform Turnul Sfatului.
Cseke Attila a precizat că în opinia sa, cel mai apropiat moment ar fi în 2025. Ministrul a mai spus că în privinţa reginalizării, în primul rând trebuie modificată Constituţia.
Structura administrativă este în baza unei legi din 1968
Actualul ministrul al Dezvoltării, Adrian Veștea, crede că după anul electoral 2024 ar trebui să se întâmple reorganizarea teritorial-administrativă a României.
Ministrul a spus că acest lucru este „necesar”, având în vedere că actuala structură administrativă este în baza unei legi din 1968.
„Știm cu toții că legea care prevede organizarea actuală administrativ teritorială este din 1968. Mai mult decât atât, conform Constituției, nu a existat posibilitatea de comasare a localităților, iar 200 de localități în ultimii 25 de ani în urma referendumurilor s-au rupt de celelalte localități”, a declarat ministrul Adrian Veștea, luni, în cadrul unei conferințe de presă la Sibiu.
Acesta crede că reorganizarea teritorială și administrativă a României trebuie să fie „un proiect de țară” și să înceapă după efectuarea unui studiu de impact.
„Consider că acest proiect trebuie să fie un proiect de țară; unul pe care trebuie să și-l asume guvernul sau coaliția care se va forma.
După cum știm, anul viitor vom trece prin mai multe etape legislative; avem foarte multe reforme care sunt în implementare, sunt multe jaloane care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de toate cererile de plată.
Eu rămân adeptul și le voi sugera colegilor mei permanent că acest lucru ar trebui să înceapă.
În prezent, nu cred că aș putea să fac o astfel de documentare, trebuie să avem niște baze în primul rând, să avem un studiu de impact care să reglementeze toate aceste lucruri numai pentru a nu ajunge în situații critice ulterior", a adăugat el.
Hărțile regionalizării
Președintele Asociației Municipiilor, Emil Boc, a relansat la finalul anului trecut și la începutul acestui an dezbaterea despre reforma de regionalizare a României. Acesta a făcut două propuneri legate de reforma administrativă și regionalizarea României, conform Turnul Sfatului.
Astfel, Emil Boc susține comasarea unor județe care să aibă împreună cel puțin 800.000 de locuitori într-unul mai mare și desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
În acest fel, nu am vorbi despre regiuni ci despre județe gigant, însă pentru asta nu va fi nevoie de modificarea constituției, care nu prevede noțiunea de regiune.
Citește și: Theodor Stolojan, necruțător cu Marcel Ciolacu: Tăierea pensiilor speciale e o caricatură
Emil Boc spune că reforma administrativă este obligatorie și propune implementarea ei după 2024.
Reforma administrativă s-ar putea realiza, potrivit lui Emil Boc, prin două variante: o lege adoptată de Parlament – pentru care este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor; sau reforma constituțională – pentru care este nevoie de votul a două treimi din Parlament.
Primarul municipiului Cluj Napoca, fostul premier Emil Boc, crede că prima variantă, o lege sau asumarea răspunderii Guvernului, este mai ușor de realizat, dar reforma nu poate fi adoptată în Parlament înainte de 2025.
„Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE.
Numai așa se poate da coerență administrativă”, a afirmat Boc, după o reuniune a primarilor de mari municipii.
Regiune cu Alba Iulia – capitală
Liberalii au întocmit în urmă cu 10 ani un proiect de lege privind reorganizarea administrativă a țării, iar stabilirea capitalelor s-a făcut ținând cont de sediul celui mai înalt for de justiție din fiecare regiune. În cazul Regiunii Centru, din care face parte și Sibiul – Alba Iulia.
Legea urma să fie discutată atunci în cadrul USL şi apoi depusă la Parlament, pentru a fi adoptată, însă evident că nu s-a mai ajuns acolo.
Conform proiectului de lege, România urma să fie împărţită în opt regiuni.
Citește și: Viitura de pe Nipru va ajunge pe litoralul românesc: „Va dispărea oxigenul". Ce efecte va avea?
Proiectul prevede că alegerile se vor desfăşura o dată la patru ani, iar şeful regiunii, preşedintele va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal. Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutat de doi vicepreşedinţi. Votul va fi direct pentru şefii de consilii judeţene, iar consilierii regionali vor fi aleşi pe liste.
Regiunea urma să ia din atribuţiile Guvernului, dar şi din cele ale actualelor consilii judeţene, pentru că aici se vor găsi organismele intermediare pentru absorbţia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbţia de fonduri şi, de asemenea, vor putea institui taxe regionale şi multe acte delegate la nivelul regiunilor.
Această organizare corespunde cu actualele centre unde se găsesc aceste regiuni de dezvoltare, astfel că printre capitalele acestor regiuni se vor regăsi Piatra Neamţ, Brăila, Alba Iulia sau alte oraşe mai mari ca acestea.
O altă idee era ca noile regiuni să fie în funcție de felul în care sunt împărțite circumscripțiile instanțelor civile. În cazul Sibiului, ar urma să facem parte dintr-o regiune alături de Hunedoara și Alba, iar capitala ar urma să fie tot în Alba Iulia.
Regiune cu Brașov – capitală
În 2019, Brașovul se pregătea să devină capitala Regiunii Centru.
Adrian Veştea, președintele Consiliului Județean Brașov anunța în timpul şedinţei de plen a legislativului judeţean că va începe demersurile pentru achiziţionarea unei clădiri, în care ar putea funcţiona viitoare instituţii regionale.
„Vrem că cumpărăm o clădire. Avem intenţia de a îmbunătăţi patrimoniul. Braşovul îşi propune să devină un centru regional, în momentul în care se va gândi o astfel de variantă.
Vedem că de la an la an se gândeşte o descentralizare administrativă. Sunt tot mai multe responsabilităţi care cad în sarcina Judeţului Braşov şi cred că este necesar să avem patrimoniul necesar pentru a putea să asigurăm funcţionarea în bune condiţii a instituţiilor care ne vor fi repartizate”, a declarat în urmă patru ani, Veştea.
El spunea că cel mai probabil municipiul cel mai mare din regiune va prelua rolul de capitală după reorgionalizare.
„Cred că acesta ar trebui să fie obiectivul nostru. Suntem ce mai important judeţ din Regiunea Centru.
Avem cea mai puternică universitate, din punct de vedere turistic suntem cea mai importantă atracţie din România, iar acestea sunt câteva dintre motive pentru care Braşovul ar trebui să devină centru regional”, a încheiat Adrian Veştea.
UDMR vrea jumătate din Regiunea Centru. Dar separat
UDMR nu a acceptat până acum niciun plan de regionalizare în care Covasna, Harghita și Mureș să nu alcătuiască o entitate distinctă.
Prin crearea unei regiuni compusă din județele Sibiu, Alba, Brașov, alături de Covasna, Harghita și Mureș ar scădea procentul etnicilor maghiari, zona devenind una cu o majoritate românească.
Patronajele consideră că regionalizarea ar avantaja mediul de afaceri
Mediul de afaceri cere reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
CCIR consideră că reorganizarea administrativă a României este necesară în contextul problemei lipsei banilor de la bugetul de stat, organizaţia considerând că România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă.
„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic.
Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia.
Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.
În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, a transmis Camera de Comerț și Industrie.
Cum s-ar face administrație
Un analist din Iași spune că regionalizarea ar crea dezechilibre uriaşe şi vor avea un impact negativ pe termen lung asupra celor 26 de municipii reşedinţă, ce nu au nici o şansă să devină reşedinţe ale noilor configuraţii administrative.
„Dacă se va pune în practică această propunere, vom da o lovitură cumplită unuia dintre cele mai fragile paliere urbane din ţara noastră – oraşele medii, ce şi-au repliat puternic în ultimile decenii atât dimensiunea economică, cât şi cea demografică.
Citește și: CNAIR, daună totală pentru buget: 220 de milioane euro, despăgubiri plătite din cauza incompetenței
Vor primi lovituri suplimentare şi acele oraşe ce au reuşit să-şi stabilizeze declinul în ultimul interval intercenzitar (Alba Iulia, Bistriţa, Vaslui, Piatra Neamţ sau Slatina – s-a luat în considerare şi populaţia comunelor ce compun aglomeraţia urbană).
Dacă s-ar rezolva problema clivajelor identitare şi funcţionale de la nivel regional, în cazul Regiunii de dezvolare Sud-Est şi a celor active la nivel subregional, în cazul regiunii Centru, am avea nişte configuraţii mai performate”, a declarat pentru Ziarul de Iași, George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Regionalizarea ar aduce și dezavantaje
Există câteva abateri de la limitele istorice ale regiunilor, conform specialiștilor. Regiunile istorice mari, precum Moldova sau Transilvania, se regăsesc în această variantă segmentate în două sau trei regiuni, centrate pe orașele importante ale sistemului teritorial, unele fiind calate pe identități puternice la nivel subregional (Transilvania de Est, ce grupează ținuturile secuiești).
„Rezolvarea problemelor care țin de identitățile subregionale (cazurile Bucovinei de Sud sau al Maramureșului istoric e simplă.
Avem modele de bune practici în unele state europene. Problemele de natură identitară pot fi rezolvate prin acordarea unor competențe suplimentare (culturale, de reprezentare în cazul unor organizații transnaționale, în domeniul turismului etc.), care vor asigura o autonomie lărgită acestor teritorii în raport cu regiunea”, a mai spus George Țurcănașu.
