Un meteorit de pe Marte, vechi de 4,1 miliarde de ani, descoperit în Sahara. Ce indicii ascunde despre viață

Un meteorit descoperit în 2022 în deșertul Sahara, pe teritoriul statului Mali, oferă noi informații despre trecutul planetei Marte și despre condițiile care ar fi putut permite apariția vieții microbiene. Cercetătorii au stabilit că roca magmatică, denumită Teghaza 001, s-a format în scoarța marțiană în urmă cu cel puțin 4,1 miliarde de ani, relatează Reuters.

Un meteorit de pe Marte, vechi de 4,1 miliarde de ani, descoperit în Sahara. Ce indicii ascunde despre viață

Potrivit oamenilor de știință, meteoritul ar putea fi cel mai vechi dintre cele 435 de fragmente de origine marțiană identificate până în prezent pe Pământ.

Analizele arată că roca a interacționat cu apa în perioada în care se răcea și cristaliza în subsolul planetei. Descoperirea oferă indicii despre mediul existent pe Marte la începutul istoriei sale, când planeta ar fi putut avea temperaturi mai ridicate și cantități importante de apă lichidă.

„O mărturie a unei epoci în care Marte era, probabil, mai caldă și mai umedă decât a fost în cea mai mare parte a istoriei sale”, a declarat Yang Liu, cercetător în științe planetare la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, administrat de Caltech.

Citește și: Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte

Meteoritul Teghaza 001 arată că apa exista pe Marte în urmă cu peste 4 miliarde de ani

Teghaza 001 este o rocă magmatică de culoare roșiatică, cu granulație grosieră, aparținând categoriei numite gabrou. Aceasta s-a format prin răcirea lentă a magmei provenite din mantaua planetei Marte, la adâncimi aflate sub suprafața sa.

Meteoritul a fost descoperit sub forma a opt fragmente, la aproximativ 34 de kilometri de localitatea Bir Chali din Mali. Cel mai mare dintre acestea are dimensiunea aproximativă a unui pumn.

Principalele minerale identificate sunt feldspatul și piroxenul, însă roca conține și cristale de zircon care includ uraniu.

Citește și: Agenția Spațială Europeană, misiune pe Marte. Roverul ExoMars caută urmele strămoșilor antici ai oamenilor

Pentru stabilirea vechimii, cercetătorii au utilizat o metodă de datare bazată pe transformarea radioactivă a uraniului în plumb de-a lungul timpului. Rezultatele indică o vârstă de cel puțin 4,1 miliarde de ani, ceea ce plasează formarea meteoritului în primele etape ale existenței planetei Marte.

„Meteoriții marțieni sunt singurele noastre mostre de pe Marte, constituind baza pentru a înțelege formarea și diferențierea planetei Marte în stadiile sale incipiente și permițându-ne nouă să evaluăm, în laborator, dacă Marte, în trecutul său îndepărtat, ar fi putut oferi condiții pentru a fi locuită”, a explicat Yang Liu, autorul principal al studiului publicat în revista Science.

Cercetătorul a precizat că informațiile obținute prin analizarea meteoriților completează datele colectate de sateliții, modulele de asolizare și roverele care explorează Planeta Roșie. Aceste analize îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă și modul în care evoluția planetei Marte a devenit diferită de cea a Pământului, într-o perioadă în care ambele corpuri cerești se aflau la începuturile existenței lor.

Pământul, Marte și celelalte planete ale Sistemului Solar s-au format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Dintre meteoriții marțieni descoperiți pe Terra, doar trei, inclusiv Teghaza 001, provin din istoria timpurie a planetei.

Un alt meteorit, găsit în Antarctica în 1984, fusese datat inițial la aproximativ 4,5 miliarde de ani. Cercetările ulterioare au indicat însă o vârstă apropiată de cea a meteoritului Teghaza 001, care, potrivit noului studiu, este probabil mai vechi.

Cercetătorii NASA au descoperit indicii despre condițiile care ar fi putut susține viața pe Marte

Analiza izotopilor de oxigen și hidrogen din Teghaza 001 indică faptul că apa se infiltra în straturile profunde ale scoarței marțiene și interacționa cu roca topită provenită din manta. Procesul este asemănător unor fenomene geologice care se produc și pe Pământ.

„Există numeroase dovezi în meteoritul Teghaza 001 care sugerează că pe suprafața planetei Marte a existat apă în urmă cu mai bine de 4,1 miliarde de ani. Acest lucru este demonstrat de izotopii de hidrogen din fosfați, precum și de izotopii de oxigen din minerale și din probele analizate în ansamblu”, a explicat Yang Liu.

În prezent, Marte este o planetă rece și aridă, însă numeroase descoperiri indică existența unor râuri, lacuri și chiar a unui posibil ocean în emisfera nordică, în urmă cu miliarde de ani.

Prezența apei lichide este considerată una dintre condițiile esențiale pentru apariția și dezvoltarea vieții.

„Descoperirile noastre susțin ideea că, în trecutul său îndepărtat, Marte avea ingredientele și condițiile necesare pentru a susține viața, însă nu oferă un răspuns direct la întrebarea dacă a existat sau nu a existat viață pe această planetă”, a declarat Lee Saper, cercetător în științe planetare la Centrul de Cercetare Ames al NASA și Institutul BAER din California, coautor al studiului.

Potrivit acestuia, meteoritul reprezintă o imagine a unei perioade în care Marte ar fi avut o atmosferă mai densă și condiții mai umede, favorabile potențial vieții.

Cercetătorul a explicat că aceste condiții s-au deteriorat în primul miliard de ani din existența planetei, care a evoluat treptat către mediul arid și inospitalier din prezent.

Compoziția chimică a meteoritului Teghaza 001 este diferită de cea a celorlalte roci marțiene cunoscute. Yang Liu consideră că acesta ar putea proveni din regiunile înalte ale emisferei sudice a planetei, posibil din apropierea Bazinului Hellas, unul dintre cele mai mari cratere de impact de pe Marte.

Roca a ajuns în spațiu în urma unui impact produs pe suprafața marțiană, după care a călătorit prin Sistemul Solar până când traiectoria sa s-a intersectat cu cea a Pământului.

„A fost proiectat în spațiu în urma unui impact survenit pe suprafața planetei Marte și a călătorit prin cosmos până când traiectoria lui s-a intersectat cu cea a Pământului. Apoi a intrat în atmosfera terestră sub forma unui meteor și a supraviețuit, aterizând în cele din urmă în Sahara sub forma unui meteorit. Nu știm cu exactitate când a ajuns pe Pământ”, a explicat Yang Liu.