Potrivit unui răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare, primele despăgubiri au fost plătite în 1998 și erau de doar 15.000 de lei, iar ulterior, în 2000, s-au achitat 24.000 de lei. Din 2002, sumele au explodat: au pornit de la un milion de lei și au ajuns la un vârf de 48 de milioane în 2010.
Ministerul de Finanțe nu oferă detalii în legătură cu motivele despăgubirilor stabilite de CEDO.
În 2018 și 2019 s-au plătit puțin sub 24 de milioane de lei. În 2020, până la 31 iulie, suma coborâse abrupt, la doar 4,7 milioane de lei.
Bilanţul Curţii Europene a Drepturilor Omului plasează România pe primul loc în topul ţărilor care încheie înţelegeri amiabile pentru a evita un proces. Aproape 700 parafate în 2018, de trei ori mai multe raportat la anul anterior.
2018 - Înţelegeri amiabile - 691
2017 - Înţelegeri amiabile - 221
„Avantajele înţelegerii amiabile sunt că nu se mai pronunţă o hotărâre, care este mult mai detaliată cu privire la fapte şi cere mai multă energie din partea Curţii, se ajunge la o concluzie mult mai repede, reclamantul este avantajat că primeşte o sumă de bani mai repede”, arată Diana Hătneanu, avocat specializat în drepturile omului.
Numărul mare de înţelegeri amiabile vine la pachet cu un an în care ţara noastră a fost condamnată în 71 de cazuri, plasându-se astfel pe locul trei, după Rusia şi Turcia.
În aproape jumătate din cazurile judecate în 2018, Curtea Europeană a stabilit că autorităţile române i-au supus pe reclamanţi unor tratamente inumane sau degradante. În alte 10 cazuri a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Şi tot din zona justiţiei - anul trecut România a fost condamnată de opt ori pentru proceduri judiciare exagerat de lungi.
