Scandal la Ministerul Muncii: sindicatele ies în stradă și acuză marile companii că „sabotează” angajații
Sindicatele ies marți în stradă, în fața Ministerului Muncii, acuzând marile companii că blochează negocierea contractelor colective de muncă și cer măsuri pentru protejarea angajaților.
"La acţiune participanţii vor transmite două mesaje centrale: "OPRITI BLOCAREA SISTEMATICA A NEGOCIERILOR COLECTIVE SECTORIALE IN MEDIUL PRIVAT SI A CELOR LA NIVEL NATIONAL! " "SALARIUL MINIM TREBUIE SĂ CREASCĂ! DE LA 1 IANUARIE 2027", anunţă Confederaţia sindicală Cartel Alfa într-un comunicat.
Motivele acţiunii de protest sunt sabotarea de către marile companii a încheierii contractelor colective de muncă la nivel sectorial în mediul privat şi a contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi solicitarea creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2027, conform legii şi Directivei Europene privind salariul minim adecvat.
Scandal la Ministerul Muncii: sindicatele ies în stradă și acuză marile companii că „sabotează” angajații
"Dreptul la negociere colectivă este blocat sistematic în România! Semnalăm trei probleme grave care împiedică dezvoltarea negocierii colective şi slăbesc dialogul social: Marile companii şi organizaţiile patronale sabotează negocierea colectivă sectorială şi negocierea contractului colectiv de muncă la nivel naţional prin refuzul de a participa la negocieri, prin lipsa unui mandat de negociere din partea membrilor lor sau prin respingerea sistematică a revendicărilor formulate de sindicate. În aceste condiţii, dialogul social devine o simplă formalitate, fără rezultate concrete pentru lucrători", arată Cartel Alfa.
De asemenea, sindicatul arată că sunt întreprinse acţiuni care subminează instituţiile dialogului social.
"Companii importante se retrag din organizaţiile patronale sau refuză să le mandateze, tocmai pentru a evita aplicarea contractelor colective negociate la nivel de sector, afectând funcţionarea mecanismelor de negociere colectivă şi lăsând fără protecţie colectivă mii de salariaţi", se precizează în comunicat.
De asemenea, "statul nu îşi asumă rolul de facilitator al negocierilor sectoriale şi naţionale şi, deşi promovarea negocierii colective este prevăzută în Planul de Acţiune pentru Promovarea Negocierilor Colective 2025-2030, autorităţile nu reuşesc să creeze condiţiile necesare pentru un dialog social eficient şi pentru desfăşurarea unor negocieri reale", mai menţionează Cartel Alfa, conform News.ro.
Citeşte şi: Nicuşor Dan: Urmăresc cu cea mai mare atenţie cele mai recente evoluţii privind războiul Rusia - Ucraina
"Cele două revendicări sunt legate direct, pentru că un salariu minim adecvat nu poate fi construit doar prin decizii administrative, ci prin contracte colective care ridică salariile peste minimul legal, iar blocarea negocierilor colective transformă salariul minim în singurul reper de salarizare pentru sute de mii de oameni.
Miza depăşeşte cu mult interesele unui singur sector economic: blocarea negocierilor colective pune în pericol capacitatea României de a creşte gradul de acoperire prin contracte colective de muncă, în conformitate cu obiectivele europene şi cu prevederile Directivei privind salariile minime adecvate.
Fără negocieri colective reale şi fără un salariu minim stabilit după criterii clare, nu poate exista dialog social şi nici garanţia unor condiţii de muncă decente pentru milioane de salariaţi. Munca trebuie plătită corect, iar salariul minim trebuie stabilit după reguli clare!", mai subliniază sindicatele.
Potrivit Cartel Alfa, salariul minim nu este o variabilă de ajustare bugetară, ci instrumentul prin care se garantează că munca prestată cu normă întreagă asigură un trai decent.
"Legea prevede un mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective, cu consultarea partenerilor sociali, iar Directiva europeană privind salariile minime adecvate obligă statele membre să evalueze caracterul adecvat al salariului minim prin raportare la valori de referinţă precum 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.
Menţinerea salariului minim la acelaşi nivel, în condiţiile creşterii preţurilor şi ale majorării taxelor, înseamnă în fapt o scădere a puterii de cumpărare pentru cei mai vulnerabili salariaţi.
Citește și: AEP lansează un proiect-pilot pentru facilitarea votului persoanelor cu dizabilități de vedere la alegeri
În comerţ, ca şi în alte sectoare cu salarii mici, un număr foarte mare de angajaţi sunt plătiţi la nivelul salariului minim sau foarte aproape de acesta.
Pentru aceşti oameni, orice decizie de îngheţare a salariului minim se traduce direct în facturi neplătite, în renunţarea la tratamente medicale şi în sărăcie în muncă.
De aceea, creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 trebuie decisă în cadrul mecanismului legal, transparent şi previzibil, nu amânată prin decizii discreţionare", afirmă sindicatul.
